Potrivit liderului Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, România poate evita o recesiune economică în anul viitor, dar creșterea PIB-ului va fi mult mai lentă, probabil între 1,5-2,5%.
Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, România poate evita o recesiune în anul următor, însă creșterea PIB va fi mult mai mică decât în 2022, probabil între 1,5-2,5%. Guvernul va trebui să găsească o soluție pentru a evita recesiunea și în același timp pentru a reduce deficitul bugetar la ținta de 4,4% din PIB în 2023, în același timp oferind asistență cetățenilor și firmelor vulnerabile. Fondurile europene sunt văzute ca principalul mijloc de sprijin în această perioadă dificilă.
Uniunea Europeană ne ajută să rămânem pe picioare
Acesta a susținut că, cu toate că Uniunea Europeană poate fi imperfectă, România are mult de câştigat prin aparţinerea ei la această organizaţie. În anul 2023, vom avea multe probleme, cum ar fi recesiunea economică, creşterea deficitului bugetar şi conflictul în Ucraina. Este important să încercăm să depăşim aceste probleme cât mai uşor posibil şi să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, a declarat Dăianu.
“Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman”, a explicat liderul Consiliului Fiscal.
În 2022, invazia Ucrainei a creat probleme în Europa, inclusiv o inflație ridicată în multe țări. Pe de altă parte, iesirea din pandemie a avut efecte pozitive asupra vieții oamenilor, dar criza energetică, agravată de război, a cauzat inflație și anxietate. Economiile au început să încetinească și să se apropie de recesiune, explică specialistul.
România ar trebui să își crească cheltuielile de apărare
Daniel Dăianu susține că România ar trebui să își crească cheltuielile pentru apărare, care vor ajunge la aproximativ 2,3% din PIB în 2023, de la 1,68% din PIB în 2022. El menționează că în țările baltice, aceste cheltuieli sunt în jur de 2,5% din PIB.
O dă exemplu în acest context pe Polonia, statul european cu cea mai zdravănă armată la momentul actual. “Polonia ţinteşte o cifră mult mai mare în următorii ani. Şi în afara Europei cheltuieli militare cresc. Trăim o confluenţă de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic şi social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse şi reforma pieţei energiei vor condiţiona situaţia din iarna 2023/24 în UE, inflaţie înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberaţii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice”, a explicat Dăianu.
În plus, explică liderul Consiliului Fiscal, există redistribuţii puternice de câştiguri în economii, cu anumite sectoare, cum ar fi energia, care obţin venituri mult mai mari din cauza modificărilor preţului la energie. Aceste redistribuţii se reflectă atât în relaţiile inter-statale, cât şi în interiorul economiilor. Totodată, se observă o creştere a intervenţiei statului în economie din raţiuni de securitate şi stabilitate, precum şi o întărire a politicilor industriale care vizează competitivitatea tehnologică şi economică şi puterea militară.
PNRR joacă un rol important
Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-27 şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o sursă importantă de finanţare pentru România, care include sume substanţiale de bani întinse pe mai mulţi ani.
“Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiţii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital şi investiţii finanţate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ şi creşterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiţii este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei şi nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală şi de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creşterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune”, a susținut Daniel Dăianu, citat de Economedia.
