Președintele turc Recep Tayyip Erdogan mai scoate un as din mânecă. După ce a reușit să consolideze poziția Turciei în bazinul Mării Negre prin medierea acordului de la Istanbul, Erdogan pune la încercare întreaga diplomație europeană.
Liderul de la Ankara va sprijini aderarea Suediei în cadrul alianței NATO dacă Uniunea Europeană va relua negocierile de cu Turcia.
Recep Tayyip Erdogan joacă tare
„ Deschideţi mai întâi calea pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană şi apoi vom deschide calea pentru Suedia, la fel cum am deschis calea pentru Finlanda”, a declarat astăzi, 10 iulie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Negocierile dintre Turcia și Uniunea Europeană se află în impas de mai mulți ani, de pe vremea când Angela Merkel încă era cancelarul Germaniei. Aderarea Turciei în familia europeană a trecut în plan secund după ce Ankara nu sa conformat cu linia decizională a Uniunii, aspect sancționat de guvernele unor state cu greutate la nivelul UE.
În cursul zilei de astăzi, luni 10 iulie, Recep Erdogan a subliniat că aderarea Suediei în cadrul blocului politico-militar NATO depinde de „realizarea punctelor incluse în acordul tripartit semnat la summitul NATO de la Madrid între Turcia, Suedia și Finlanda”.
Turcia și Ungaria singurele membre NATO care se opun aderării Suediei
Pe de altă parte, președintele turc blamează în continuarea atitudinea pe care o are Suedia în fața militanților kurzi PKK (partidul Muncitorilor din Kurdistan) , o entitate declarată de autoritățile turce ca fiind teroristă. Președintele Recep Tayyip Erdogan va purta negocieri cu premierul suedez Ulf Kristersson, cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și cu președintele Statelor Unite, Joe Biden.
Turcia și Ungaria sunt singurele state din NATO care au apelat la dreptul de veto pentru a se opune integrării Suediei, deși Stockholm a înăsprit legislația inclusiv cu o lege constituțională, ba mai mult a arestat și condamnat un militant PKK cu origini turce pentru infracțiunea de terorism.
Ce-i drept, Erdogan a salutat efortul întreprins de autoritățile de la Stockholm pentrua consolida legislația antiterorism, însă, progresul înregistrat a fost anulat de mișcările simpatizanților kurde. În accepțiunea liderului turc PKK împreună cu simpatizanții săi sunt responsabili pentru lovitura de stat eșuată din 2016, potrivit Digi 24.
„Președintele Erdogan a spus că Suedia a făcut pași în direcția corectă, făcând modificări în legislația antiterorism. Dar susținătorii PKK, ai organizației teroriste, continuă să organizeze în mod liber demonstrații de apreciere a terorismului, ceea ce anulează demersurile întreprinse”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Suedia și Finlanda au solicitat aderarea în cadrul organizației Nord-Atlantice anul trecut pe fondul conflictului militar din Ucraina, cu toate că în primă instanță au adoptat o atitudine neutră în ceea ce privește invadarea Ucrainei. După mai multe negocieri cu Ankara, Finlanda a primit statutul de cel de-al 31-lea membru NATO în timp ce Suedia se pare că mai are de așteptat.