Esential

Războiul din Ucraina reaprinde o temă dureroasă. Cum arată fenomenul refugiaților la nivel mondial

Refugiati Ucraina
Foto: Dreamstime.com

În luna mai a acestui an, numărul celor strămutați la nivel mondial a depășit pragul de 100 de milioane, atingând cele mai înalte cote înregistrate vreodată. Războiul din Ucraina a agravat fenomenul.

Anunțul a fost făcut, în 16 iunie, de Filippo Grandi, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), care a oferit, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Geneva, câteva precizări extrem de interesante. Ca de pildă că azi avem la nivel mondial de peste două ori mai mulți refugiați decât în urmă cu 10 ani.

Practic, unul din 78 de oameni de pe glob a ajuns în situația în care să fie strămutat. Iar în acest ritm, cei chemați să găsească soluții în criza refugiaților pur și simplu nu mai reușesc să țină pasul. Dar, pentru a înțelege mai bine cum au evoluat lucrurile, să vedem cum se prezentau în linii mari lucrurile la sfârșitul lui 2021 – deci în urmă cu mai puțin de un an.

Numărul celor strămutați în 2021 a crescut cu 8% față de 2020

Conform raportului anual al UNHCR privind tendințele globale, până la sfârșitul lui 2021, numărul persoanele strămutate din cauza războiului, a violenței, a persecuțiilor și a abuzurilor privind drepturile omului ajunsese la 89,3 milioane, cu 8% mai mult decât în anul precedent și cu mult peste dublul cifrei de acum un deceniu. Una dintre explicații are de-a face cu numărul mare de conflicte – unele noi și altele care escaladat. Potrivit Băncii Mondiale, 23 de țări, cu o populație totală de 850 de milioane, s-au confruntat anul trecut cu conflicte de intensitate medie sau mare.

Din totalul de 89,3 milioane de persoane strămutate, 53,2 milioane au fost strămutate intern, acest număr cunoscând astfel cea dea 15-a creștere anuală consecutivă. Alți 27,1 de milioane au fost refugiați , iar 4,6 milioane au fost solicitanți de azil (un număr care a crescut cu 11 procente). În sfârșit, alte 4,4 milioane au fost venezueleni strămutați peste hotare.

Aproape jumătate dintre refugiații lumii sunt copii

Refugiati

Refugiati

Raportul UNHCR a mai precizat că 69% dintre refugiați au provenit din numai 5 țări: Siria (6,8 milioane), Venezuela (4,6 milioane), Afganistan (2,7 milioane), Sudanul de Sud (2,4 milioane) și Myanmar (1,2 milioane).

 În ceea ce privește țările care au primit anul trecut cei mai mulți refugiați, cap de listă a fost Turcia (aproape 3,8 milioane), urmată de Columbia (1,8 milioane), Uganda și Pakistan (fiecare cu câte 1,5 milioane) și de  Germania (1,3 milioane).

Dacă avem însă în vedere numărul de refugiați pe cap de locuitor, socoteala e mult diferită. Pe primul loc al țărilor gazdă se află Libanul (1 refugiat la 8 locuitori), urmat de Iordania (1 la 14) și de Turcia (1 la 23).

Dintre cele 89,3 milioane de persoane strămutate anul trecut, 36, 5 milioane (41%) sunt copii de sub 18 ani. 72% dintre refugiați își găsesc adăpost prin statele vecine, iar 83% dintre ei sunt găzduiți în țări cu venituri mici și medii.

După cum a mai dezvăluit raportul UNHCR, doar 429.300 dintre refugiați s-au întors anul trecut în țara lor de origine. Iar circa 4,3 milioane de oameni erau la sfârșitul lui 2021 apatrizi, care trăiau răsfirați în 96 de țări.

Cum stă România

Conform datelor UNHCR, România a dus-o ani la rândul pe roze în materie de refugiați, numărul total al celor care au beneficiat de protecție în țara noastră între 1991 și 2021 fiind de numai 11.100, dintre care doar 4.203 mai aveau la sfârșitul anului trecut un permis valid de ședere. Din 2020, numărul crerilor de azil a crescut însă vertiginos, ajungând la 6.158. Cifrele anului 2021 au fost și mai mari. Pentru prima dată, România a primit 9.813 noi cereri de azil (o creștere de 17% comparativ cu 2020), majoritatea solicitărilor venind de la persoane sosite din Afganistan (55%) și Siria (16%).

Războiul din Ucraina a accentat în mod dramatic această tendință. Conform Ministerului Afacerilor Interne, până la 23 iunie, numărul cetățenilor ucraineni care intraseră pe teritoriul țării noastre se ridica la circa 1.299.000 de persoane, dintre care însă doar 83.240 rămăseseră în România.

În 2 iunie, Inspectoratul General pentru Imigrări preciza că „de la începerea conflictului din Ucraina, structurile IGI au procesat 4.353 de solicitări de azil ale unor cetățeni ucraineni, care la acest moment beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația națională şi au fost emise 33.865 de permise de ședere pentru beneficiarii de protecție temporară”. Până la finalul lunii iunie, acest ultim număr depășea deja, potrivit UNHCR, pragul de 40.000.

Cum a dat Ucraina lucrurile peste cap

Organizația Națiunilor Unite a numit încă din luna aprilie criza refugiaților din Ucraina „cea mai rapidă și mai mare deplasare de populație din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”. Conform datelor postate pe site-ul UNHCR, până în 5 iulie, ieșiseră din țară 8.787.212 de ucraineni, dintre care însă peste trei milioane s-au întors între timp în patrie.

Tot până în 5 iulie, erau înregistrați în Europa 5.637.656 de refugiați ucraineni, dintre care 3.608.462 ceruseră o formă sau alta de protecție în statele care i-au găzduit. Până către sfârșitul lui iunie, cei mai mulți dintre ei au cerut protecție în Polonia (peste un milion), în Germania (peste 670.000) în Cehia (peste 380.000), în Italia (peste 132.000), în Spania (peste 123.000) și Bulgaria (peste 118.000). Alți zeci de mii de ucraineni și-au găsit măcar temporar refugiul în țări precum Franța și Marea Britanie (peste 80.000 fiecare), Austria, Olanda, Lituania și Elveția (peste 50.000 fiecare). Pentru Rusia (unde au fost înregistrați până la sfârșitul lui iunie peste 1.400.000 de refugiați, deci mai mulți chiar decât în Polonia), UNHCR nu a găsit prea multe informații suplimentare.

Trăgând linia, constatăm că topurile în materie de refugiați sunt complet date peste cap de Ucraina. Care nu generază refugiați doar la nivel național, din cauza războiului, ci și indirect, la nivel internațional, din cauza crizei alimentare pe care conflictul cu Rusia o înrăutățește văzând cu ochii.

Deși încă nu a fost publicat un nou raport care să prezinte situația refugiaților la nivel global, nu e exclus ca Ucraina să detroneze până la sfârșitului anului Siria, devenind țara numărul unu din lume ca sursă de refugiați. Topul statelor care găzduiesc cei mai mulți refugiați s-ar putea la rândul său modifica substanțial. Până acum, singurul stat european care figura în top cinci era Germania. De la anul, în acest clasament ar mai putea fi incluse Polonia și, în mod paradoxal, chiar și Rusia.

 Ce se prefigurează?

Cum vor afecta noii refugiați prețurile de închiriere și de achiziționare a locuințelor? Cum vor afecta ei piața muncii dintr-o țară sau alta? Ori bugetele naționale? Dar buzunarele individuale? Urmările economice ale creșterii masive a numărului de refugiați sunt la ora aceasta greu de cuantificat, întrucât există încă mult prea multe variabile.

Nici din punct de vedere social nu putem încă ghici ce se prefigurează. Vom asista de pildă, în țări precum Germania, România și Franța, la edificarea unor școli de limbă ucraineană? Asemenea întrebări rămân momentan fără răspuns. Ce știm sigur e că numărul celor strămutați nu va cunoaște în viitorul apropiat doar o creștere progresivă, dar cât de cât lină, ci va exploda. Așa cum deja a explodat în numai câteva luni, cu peste 10 milioane.

Iar pe lângă război, o cauză tot mai întâlnită a procesului de migrație va fi foametea. O foamete care se va acutiza nu doar din cauza crizei economice și a crizei alimentare provocate de războiul din Ucraina, dar și din cauza schimbărilor climatice, ale căror efecte sunt din ce în ce mai vizibile în lumea întreagă. În loc de concluzie, amintim declarația făcută în iunie de Filippo Grandi la Geneva: „Ceea ce va urma este în mâinile noastre. Fie luăm măsuri pentru a aborda această disperare umană și a găsi soluții durabile, fie continuăm să sprintăm spre noi repere teribile”.