Mulți români dețin mașini mai vechi pe care nu le mai folosesc și care pur și simplu ocupă un loc de parcare pe străzi sau în garaje. Mașina tatălui sau a bunicului, care poate avea un atașament sentimental, poate avea acum o altă întrebuințare, în schimbul simplei ocupări de spațiu. Aceste autoturisme vechi care totuși mai pot circula pe șoșele au un impact foarte mare asupra mediului, având emisii ce pot produce mai multă poluare față de mașinile noi, ce prezintă tehnologii mai avansate.
Astfel, a fost introdus programul Rabla Local, ce are ca scos casarea mașinilor mai vechi care nu funcționează sau nu mai sunt de folos proprietarului. Programul a fost extrem de așteptat de românii care dețin mașini vechi și de asemenea prezintă un venit destul de mic. Programul a permis oamenilor să ceară casarea autoturismelor mai vechi de 15 ani, urmând să primească în schimb o sumă de bani pe care o pot folosi în funcție de preferințe. Acest proiect nu prezintă participanților obligația de a achiziționa o nouă mașină cu ajutorul sumei de bani primită.
Vouchere de 3.000 de lei
Rabla Local este un program ce a adus multă fericire în rândul românilor, care ar urma să primească o compensație dacă aleg să caseze mașinile vechi, pe care nu le mai folosesc și care cu siguranță nu mai pot fi vândute. Astfel, prin acest program românii au avut doar de câștigat. Această primă fază a proiectului Rabla Local a fost organizată în perioada 21 aprilie 2023 – 28 aprilie 2023. Pentru această sesiune, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a organizat sesiunile de înscriere care puteau fi realizate prin intermediul unităților administrativ teritoriale, care puteau alege dacă doresc să participe la programul ce avea ca scop casarea autoturismelor uzate.
În cadrul Programului Rabla Local, oamenii care alegeau să caseze autoturismele mai vechi de 15 ani, primeau în schimb un voucher de 3.000 de lei, care putea fi folosit după bunul plac, deoarece acest program nu prezenta condiții cu privire la folosirea sumei de bani. Entuziasmul oamenilor s-a regăsit și în cazul primăriilor care s-au înscris în număr mare încă de la primele ore ale lansării programului. Procesul de înscriere a unităților administrativ-teritoriale era unul simplu, desfășurat doar în format electronic. În urma semnării contractelor de finanțare între AFM și primării, oamenii erau liberi să se înscrie în program.
Suma de 3.000 de lei pe care cetățenii o primesc provine atât din fondul AFM, cât și din partea primăriilor, care trebuie să ofere 20% din sumă, adică 600 de lei. Inițial, primăriile au fost extrem de doritoare să ia parte la acest program, doar în șapte ore fiind înregistrate aproape 254 de unități administrativ-teritoriale. Dar, în urma realizării investiției pe care o au de făcut, anumite primării au ales să nu mai participe la program. Astfel, în luna aprilie, doar 515 primării s-au înscris în program.
Rabla local revine
Ministrul Mediului a afirmat că în următoarea sesiune a programului Rabla Local, vor impune un buget mai mare, cu scopul de a oferi posibilitatea de participare și anumitor primării care nu un buget destul de mare pentru a se implica în astfel de finanțări.
„ Banii acordați s-au terminat foarte repede, în câteva zile bugetul a fost epuizat. Marile orașe au manifestat un interes deosebit, majoritatea Municipiilor s-au înscris cu numărul maxim care pot fi retrase din circulație prin acest program, respectiv 5.000. În următorul buget analizăm să adăugăm pentru acest program, mai mulți bani pentru a le da posibilitatea și primăriilor care au vrut să participe în program, dar nu au avut buget. Așteptăm rectificarea din august sau septembrie, abia atunci putem să suplimentăm bugetul pentru acest program”, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna, conform Antena 3.
