Recenta tentativă de revoltă din Rusia a demonstrat că, indiferent cât de mult îl urăsc mulți lideri mondiali pe Vladimir Putin, aceștia nu doresc ca președintele rus să fie înlăturat brusc. Instabilitatea care ar putea urma nu merită riscul.
Posibilitatea unui haos post-Putin în Rusia este un factor cheie pe care multe țări – de la adversari precum Statele Unite la parteneri ai Rusiei, precum China l-au luat în considerare atunci când și-au calibrat reacțiile la rebeliunea armată a liderului mercenar Evgheni Prigojin împotriva Moscovei.
Este un calcul complicat, mai ales pentru Statele Unite
Administrația Biden a luat multe măsuri, inclusiv impunerea de sancțiuni economice, care se poate spune că îl slăbesc pe Putin în urma războiului său împotriva Ucrainei. Dar Washingtonul a insistat în repetate rânduri că nu susține schimbarea de regim în Rusia, o putere nucleară colegă.
În acest moment, lipsa unui succesor clar sau posibilitatea ca un lider de război violent precum Prigojin să preia conducerea, lasă prea multe variabile inconfortabile pentru a susține în mod deschis o răsturnare a lui Putin, potrivit a doi oficiali americani actuali, doi oficiali străini și un fost oficial american.
„Statele Unite nu au niciun interes în instabilitatea din interiorul Rusiei, care are potențialul de a se extinde în Europa. Schimbarea de regim care are loc printr-un proces haotic și violent este, de asemenea, cel mai probabil să producă un alt lider autoritar, care ar putea fi, eventual, mai rău decât Putin”, a declarat Andrea Kendall-Taylor, un fost oficial al serviciilor secrete americane, specializat în Rusia și autocrații.
Doi oficiali americani care se ocupă de politica Rusiei au declarat că administrația Biden a luat în considerare întrebări privind stabilitatea statului rus în timp ce își elabora răspunsul la scurta revoltă de la sfârșitul săptămânii trecute.
Când se va termina povestea lui Putin?
Deși este rar ca Statele Unite să solicite schimbarea regimului într-o altă țară, administrația Biden vrea, de asemenea, să fie foarte atentă să nu alimenteze povestea de lungă durată a lui Vladimir Putin, potrivit căreia America se află în spatele eforturilor de a-l înlătura sau, de altfel, de a stimula o cădere dezordonată.
Pe măsură ce rebeliunea se desfășura, președintele Joe Biden și consilierii săi au făcut comentarii publice limitate și discrete. Aceștia s-au referit la criză ca la o „problemă internă” a Rusiei. Țările europene și alți aliați împotriva Rusiei au adoptat abordări prudente similare.
„Instabilitatea oriunde are costuri – costuri pentru cetățenii acelei țări, pentru regiune. Într-un loc precum Rusia, ar putea avea implicații globale. Ar fi rezistente instituțiile rusești dacă Putin ar dispărea din peisaj? Poate. Probabil că da. Dar nu este un lucru sigur”, a declarat unul dintre oficialii americani, care, la fel ca și ceilalți, a beneficiat de anonimat pentru a discuta despre deciziile diplomatice sensibile.
China care a promis un parteneriat „fără limite” cu regimul lui Putin a rămas tăcută în timp ce criza se derula. Ulterior, Beijingul a emis o declarație care vorbea în parte despre propriile sale preocupări de a evita haosul într-o țară vecină.
„China sprijină Rusia în protejarea stabilității naționale și în asigurarea dezvoltării și prosperității”, a declarat Ministerul chinez de Externe.
Principala preocupare, un posibil atac al Rusiei asupra centralei nucleare
Siguranța arsenalului nuclear masiv al Rusiei în cazul unei lupte pentru putere la Kremlin este principala preocupare a comunității internaționale. Dar la fel este și potențiala reaprindere a conflictelor înghețate în locuri precum Moldova și Georgia. Există, de asemenea, temeri că o prăbușire a guvernului Putin ar putea energiza mișcările separatiste din interiorul Rusiei.
„Totul va fi afectat, de la aprovizionarea globală cu petrol, gaze, uraniu îmbogățit… agricultură, securitate alimentară”, a declarat un diplomat din Asia Centrală. Stabilitatea Rusiei este de o importanță crucială pentru statele din Asia Centrală, a spus diplomatul, deoarece „la sfârșitul zilei, vom trăi în continuare alături de Rusia”.
Preferința actuală a SUA de a evita cererile directe de schimbare a regimului vine după ce eforturile americane din trecut de a încuraja sau de a sprijini militar răsturnările de regim s-au soldat cu violențe și eșecuri pe termen lung Egiptul, Irakul și Afganistanul sunt exemple.
Există convingerea că sprijinul evident al SUA pentru o răsturnare de regim ar submina credibilitatea eforturilor populare de a răsturna un dictator. În plus, capacitatea SUA sau a Occidentului de a prezice sau chiar de a ghida astfel de evenimente este mult mai limitată decât ar putea crede multă lume. În cazul lui Putin, un apel deschis al americanilor pentru înlăturarea sa l-ar putea determina să se aventureze mai adânc în Ucraina și să sporească opresiunea acasă deși, indiferent de ceea ce spun SUA, omul forte crede de mult timp că Washingtonul încearcă să-l înlăture.
Doar rușii își vor decide liderul
Într-un moment în afara scenariului în martie 2022, Biden a spus despre Putin: „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere”. Casa Albă a trebuit apoi să petreacă zile întregi insistând asupra faptului că Biden nu cerea cu adevărat schimbarea regimului.
În urma revoltei, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că Statele Unite consideră că „depinde de poporul rus să determine cine este liderul lor”.
Totuși, unii oficiali europeni și americani au subliniat gravitatea provocării cu care se confruntă Putin. Ministerul britanic al Apărării a declarat că rebeliunea „reprezintă cea mai importantă provocare pentru statul rus din ultima vreme”. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că au apărut „fisuri” în puterea lui Putin. Miercuri, Biden a fost întrebat dacă Putin este mai slab acum. Răspunsul său: „absolut”.
Guvernele care au adoptat o poziție neutră în confruntarea dintre Rusia și Occident în legătură cu Ucraina, cum ar fi India, Brazilia și Africa de Sud – au evitat în mare parte să comenteze direct rebeliunea.
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, care el însuși a reprimat o tentativă de lovitură de stat și a încercat să rămână cordial cu Putin, a vorbit cu liderul rus în timpul crizei recente.
„A fost subliniat faptul că nimeni nu ar trebui să profite de ceea ce s-a întâmplat în Rusia”, potrivit unei redactări turcești.
Cine a fost, de fapt, ținta revoltei lui Prigojin?
Prigojin a insistat că Putin nu a fost ținta revoltei sale. Mai degrabă, el a vrut să detoneze conducerea Ministerului rus al Apărării, cu care se dușmănea. Dar Putin s-a pronunțat împotriva marșului armat al lui Prigozhin. Iar după o revoltă care a durat o zi, Evgheni Prigojin a dat înapoi și a acceptat să plece în exil în Belarus pentru a evita acuzațiile de trădare împotriva sa și a forțelor sale de mercenari din Grupul Wagner.
Rusia, în teorie, are reguli de succesiune în cazul în care Putin, să zicem, moare în mod natural în timpul mandatului. Cu toate acestea, având în vedere cât de mult a deformat Putin sistemul constituțional rusesc, este posibil ca persoanele care concurează pentru a-i succeda să ignore astfel de reguli.
„Există o mie de oameni în politica rusă care cred că pot fi președinți, iar oportunitatea de a deveni președinte se întâmplă o dată în viață. Orice fel de instabilitate la vârf ar duce cel puțin la faptul că unii oameni ar crede că aceasta este oportunitatea lor” , a declarat Will Pomeranz, specialist în Rusia la Wilson Center.
Acestea fiind spuse, Pomeranz a remarcat că, în afară de liderii opoziției exilați sau încarcerați, nu există în acest moment în Rusia figuri serioase care să se prezinte în mod deschis ca alternative la Putin.
Un oficial occidental a susținut că instituțiile rusești, cum ar fi agenția de securitate FSB, au suficientă forță persistentă pentru a preveni tipul de colaps și război care s-a întâmplat într-un loc precum Libia după căderea dictatorului Muammar Gaddafi. Gaddafi a eviscerat instituțiile țării sale.
Dar există în continuare pericolul unor tulburări în Rusia, a declarat oficialul, precum și posibilitatea unei „deschideri reale pentru o linie dură militară serioasă, care este mai puțin reticentă decât Putin când vine vorba de utilizarea armelor nucleare”.
Acuze de o parte și de alta
Marți, premierul olandez Mark Rutte a ripostat la afirmațiile lui Putin potrivit cărora Occidentul dorește haos în Rusia, conform politico.com.
„Dimpotrivă, instabilitatea din Rusia creează instabilitate în Europa. Așa că suntem îngrijorați”, a declarat el. Oricum ar fi, unii practicieni în domeniul afacerilor externe, inclusiv fostul premier britanic Liz Truss, îndeamnă lumea să se pregătească mai bine pentru o posibilă implozie a statului rus.
Scenariile cele mai pesimiste adesea nu se realizează prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor 1990, de exemplu, ar fi putut fi mult mai violentă. Până în prezent, există o dezbatere pentru a stabili dacă Statele Unite au fost prea prudente în modul în care au tratat Kremlinul în ultimele zile ale acelui imperiu.
Deocamdată, Putin este „diavolul pe care îl cunoaștem. Dar el este cu adevărat diabolic”, a declarat un fost oficial al Casei Albe care s-a ocupat de politica privind Rusia.
