Ambițiile revoltătoare și imperiale ale Rusiei s-ar putea să nu se oprească la Ucraina. Dacă forțele rusești nu vor fi înfrânte în Ucraina sau nu vor fi retrase de noii conducători de la Kremlin, Moscova ar putea ataca alți vecini post-sovietici. Occidentul s-ar putea confrunta cu limite în ceea ce privește măsura în care i-ar putea ajuta să contracareze astfel de atacuri.
Pe măsură ce represiunea a escaladat sub conducerea președintelui Vladimir Putin și Rusia a devenit mai autocratică, conduita rusă a devenit din ce în ce mai imperială și mai revoltătoare și nu dă semne să se oprească în Ucraina. Ambițiile expansive ale Moscovei ar putea să meargă mult mai departe.
Căderea Uniunii Sovietice a fost ”devastatoare” pentru Putin
În 2005, Putin a numit colapsul sovietic „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”. În 2008, Putin, care era pe atunci premier, i-a spus președintelui George W. Bush: „Ucraina nici măcar nu este o țară”. La scurt timp, Rusia a invadat Georgia și și-a afirmat „interesele privilegiate” într-o regiune mai largă. În 2014 și, la scară mai mare, în 2022, Rusia a invadat Ucraina. Anul trecut, Putin a afirmat că, înainte de domnia președintelui Nursultan Nazarbaiev, „kazahii nu au avut niciodată statutul de stat”. În 2016, Putin a afirmat că granița Rusiei ”este fără sfârșit”.
Nu e de mirare că vecinii Rusiei sunt îngrijorați. Toate statele au motive să se teme unde ar putea lovi în continuare Rusia lui Putin, mai ales dacă la Kremlin rămân conducători dornici de o revanșă sau dacă invadatorii vor învinge în Ucraina.
Unde ar putea apărea noi amenințări rusești?
În țările baltice: Pretinzând că are misiunea de a-i proteja pe ruși oriunde, Moscova ar putea încerca să pună mâna pe Estonia, cu regiunea sa majoritar rusă Narva, sau pe Letonia, unde etnicii ruși reprezintă un sfert din populație. Rusia ar putea încerca să invadeze Lituania, un vecin neprietenos al Rusiei, așezat între Kaliningrad și Belarus. Întrucât țările baltice nu au o dimensiune destul de mare, Kremlinul ar putea crede că forțele rusești le-ar putea cuceri înainte de sosirea întăririlor NATO și ar putea înfrânge orice încercare de a le recupera
Belarus: Probabil șocat de protestele de stradă de amploare din 2020, Kremlinul ar putea căuta să aprofundeze supunerea prin absorbirea Belarusului. Putin ar putea fi supărat că, în ciuda faptului că are un dictator prietenos, Belarus refuză să trimită trupe în Ucraina sau să găzduiască o bază aeriană rusă. Kremlinul ar putea să-l înlăture pe președintele Alexander Lukașenko și să preia controlul sau să anexeze Belarusul fără o intervenție occidentală. Moscova ar putea fi îngrijorată de posibilitatea de a declanșa mai multe proteste.
Moldova: În februarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat că o Moldovă democratică ar putea deveni „următoarea Ucraină”. Trupele rusești ocupă deja regiunea separatistă Transnistria. Cu excepția cazului în care Rusia a pus stăpânire pe sudul Ucrainei până la granița moldovenească, ar putea vedea riscuri în organizarea unei invazii mai mari împotriva unei țări legate de Occident și care se învecinează cu România, stat puternic al NATO.
Georgia: Dacă Rusia ar pune stăpânire pe litoralul Mării Negre rămas sub controlul Georgiei, ar controla accesul maritim pentru mărfurile care circulă dinspre și spre China, Asia Centrală și Caucazul de Sud. Kremlinul ar putea considera Georgia democratică, în ciuda legăturilor cu Occidentul, ca fiind departe de cea mai mare parte a Europei și vulnerabilă.
Kazahstan: Forțele rusești ar putea încerca să invadeze regiunile nordice ale Kazahstanului care găzduiesc minorități slave semnificative. Revanșiștii ruși au cerut de mult timp încorporarea acestor zone, la fel ca și regretatul disident sovietic Alexander Soljenițîn. Kremlinul ar putea considera că Occidentul nu poate face mare lucru pentru a ajuta Kazahstanul să respingă o invazie. Forțele de menținere a păcii din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia au intervenit pentru a ajuta la reprimarea protestelor din Kazahstan anul trecut.
Energia caspică: Rusia ar putea încerca să acapareze activele energetice caspice din Azerbaidjan, Kazahstan și Turkmenistan. Spre deosebire de alte posibile acaparări de terenuri, Kremlinul ar putea crede că aceasta ar fi o binecuvântare financiară. O armată navală rusă în Marea Caspică ar putea lovi ținte de coastă și ar putea ajuta la protejarea activelor energetice de daune colaterale. Kremlinul s-ar aștepta la o opoziție politică occidentală puternică și la sancțiuni mai dure. Dar, în ciuda investițiilor occidentale uriașe în energia din Marea Caspică, Kremlinul s-ar putea să nu se aștepte la o intervenție militară pe scară largă atât de departe de principalele surse de putere ale NATO.
Ucraina rămâne principalul obiectiv al Rusiei
Fără îndoială, pentru revanșiștii și imperialiștii ruși, Ucraina este jocul principal. Dar s-ar putea ca ei să vrea și mai mult. Și s-ar putea să creadă că sprijinul militar fără precedent al Occidentului pentru Ucraina nu va fi replicat în altă parte.
Războiul a demonstrat valoarea instruirii susținute și cu costuri reduse a trupelor ucrainene de către aliații NATO, cum ar fi modul de a lupta în mod descentralizat și agil. Forțele georgiene au beneficiat, de asemenea, de acest lucru. Aliații ar putea promova securitatea regională prin antrenarea mai multor forțe din țările post-sovietice prietene.
Soarta vecinilor Rusiei ar putea depinde în mare parte de rezultatul războiului din Ucraina. Mai ales dacă Kremlinul a reușit să prezinte războiul ca fiind un succes, ar putea fi încurajat să folosească forța împotriva altor vecini. Acesta este unul dintre motivele pentru care Occidentul are un interes puternic într-o retragere a Rusiei din Ucraina și în încetarea regimului revanșard din Rusia, scrie The Guardian.
