Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a susținut recent un discurs la Bruxelles cu ocazia sărbătoririi Unirii Principatelor Române. Cuvântarea fostului președinte al Partidului Social-Democrat a fost un prilej de analiză a situație actuale a diasporei române, precum și pentru lansarea unor direcții de inițiative adresate acestora, dar și pentru a stopa fenomenul migrației.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a susținut cu ocazia sărbătoririi Unirii Principatelor Române, un discurs în cadrul dezbaterii „Mica Unire“ organizată de Asociația Proiect RO2030 la Bruxelles. La eveniment au mai participat prof. dr. Ștefan Constantinescu, președintele Federațiilor Europene a Academiilor de Medicină, Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal ”Regina Maria” din Iași, și istoricul și teologul Florian Bichir, jurnalist Evenimentul Istoric.
În cadrul discursului său, secretarul general adjunct al NATO a realizat o paralelă între contextul politic și social la Unirii Principatelor și cel actual, evidențiind o serie de fenomene care marchează evoluția României.
Alexandru Ioan Cuza, un Abraham Lincoln al României
„Unirea Principatelor a fost un proces început în 1848, când focul revoluției a călit nu doar idealurile sociale, ci și acela al unității naționale. Românii își potriveau ceasul istoriei cu cel al Europei. Programul de țară de la 1848, urma să îl împlinească Alexandru Ioan Cuza unsprezece ani mai târziu. Principele Cuza rămâne în istorie ca efigie a unui vis, a unei rugăciuni primite, a gândului înaripat de voință și a voinței transformată în faptă.
Dar Cuza nu doar a unit, ci a și transformat țara. A introdus reguli clare de rânduire a statului. A fost arhitectul primului mare salt istoric din istoria modernă a României. Educația de toate gradele, ocrotirea sănătății, armata și ordinea internă, economia agrară, sistemul fiscal, transporturile, cultura, justiția – toate au fost organizate de el și reorganizate. (…)
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, face o paralelă memorabilă între Cuza și Abraham Lincoln. Ca și Lincoln, Cuza a reconstituit din temelii o țară și a plătit îndrăzneala sa cu moartea lui politică. Lincoln a plătit prețul cu moartea fizică, prin asasinare“, a spus Mircea Geoană.
Republica Moldova este o țară plină de români
Secretarul general adjunct al NATO a explicat că Unirea din 1859 a crescut sentimentul unității românilor, contribuind astfel decisiv la „Unirea cea Mare, de la 1918, a devenit un proiect politic clar, gândit și pregătit cu răbdare, în așteptarea momentului favorabil.“
Reiterarea contextului Unirii a servit ca introducere pentru realizarea unei analize succinte a situației actuale: „Nu toți românii trăiesc, însă, în România. Unii trăiesc în teritorii pe care războaiele și pacea le-au decupat din corpul țării. Minorități românești istorice trăiesc în Serbia și Ucraina și cară cu ele, de decenii, povara unei grele nefericiri. Republica Moldova e o țară plină de români. Istoria a mutat-o cu totul din matca ei, i-a falsificat certificatul de naștere și de identitate, iar astăzi e un stat independent care își poate decide singur soarta. Chiar dacă unii încă încearcă sa perpetueze minciuna sovietică că românii și moldovenii nu ar fi o unică parte a aceleiași națiuni“, a subliniat Mircea Geoană.
Mircea Geoană are ințiative pentru diaspora
Un alt subiect abordat in extenso de fostul președinte PSD a fost cel a diasporei român: „marea diasporă a României e formată din românii care au emigrat în anii de după 1989. Unii dintre ei au părăsit un stat împotmolit în probleme economice, incapabil să le asigure șansele unei vieți decente. Alții au părăsit o conjunctură politică, sătui de nedreptate, de nepotism și de lipsă de perspectivă.“
Subiectul emigrării a reprezentat un bun prilej pentru Mircea Geoană de a lansa o serie mesaje către diaspora, dar și către mediul politic: „Am vorbit cu alte ocazii despre riscul existențial al depopulării României prin declin demografic și emigrare masivă. Este vital sa găsim soluții atât împotriva depopulării, dar mai ales al dezrădăcinării acestora de corpul și inima națiunii române. (…) Aceasta este adevărata provocare căreia trebuie să îi găsim un răspuns împreună. Investind masiv în școli de limbă română, în școli de duminică, în lectorate și catedre de limbă română, prin crearea unei adevărate rețele de cultură și civilizație română, în toate comunitățile românești. Prin efortul conjugat al statului, al sectorului privat și al mediului civic, al celui academic și artistic și, mai ales, al bisericilor românești. (…) E important să observăm și să spunem apăsat: românii care au părăsit România n-au făcut-o de bunăvoie, ci fiind forțați s-o facă. Din motive economice, politice, profesionale sau morale, ei au ales să plece. Și au plecat, dar inima și-au lăsat-o în țară…“, a mai declarat Mircea Geoană.
