Oamnii ce activează în agricultură în România, în special cultivatorii, sunt obișnuiți să se ocupă cu fructe și legume tipice pentru țara noastră, specifice acestei zone geografice și climatice. Cei mai mulți dintre ei au plantații de roșii, castraveți, usturoi, ceapă, mere, pere, prune și așa mai departe, însă există la noi și oameni ingenioși și curajoși care riscă și încearcă să cultive fructe și legume exotice.
Unora chiar le iese acest „experiment”, iar acum există în România adevărate plantații de kaki, kiwi sau smochini, iar roadele obținute nu sunt deloc unele puține. În plus, aceste plante au un mare avantaj în România, căci la momentul de față nu există dăunători pe teritoriul țării noastre care să le afecteze.
Kiwi-ul românesc, o afacere de viitor
Un bun exemplu în acest sens îl regăsim chiar în apropierea Bucureștiului, în Periș, județul Ilfov, unde Bianca Ștefănoiu are o cultură vastă de plante exotice de care se îngrijește mult și are încredere că va avea succes pe mai departe și că astfel de exemplare ar putea avea din ce în ce mai mult succes în agricultura românească. „În ultimul timp, văzând că culturile clasice nu mai dau rezultate, au înfiinţat culturi de smochini, de kaki, într-adevăr sunt mult mai uşor de cultivat”, a declarat Bianca Ştefănoiu, agricultoare, pentru reportenrii de la Observator.
Aceasta din urmă vine și cu explicații, din proprie experiență, cum de aceste plante exotice s-au adaptat foarte bine în România. Bianca Ștefănoiu aduce în discuție faptul că iernile nu mai sunt atât de neprietenoase, frigul nu mai reprezintă o foarte mare problemă. În plus, și la noi, acum, verile sunt mai lungi și secetoase, cu temperaturi ridicate întonse pe o perioadă mai mare de timp.
Avantajul kiwi-ului românesc
Pe lângă acest aspect ce ține de climatologie, acest tip de plante, smochinii, pomii de kiwi, kaki sau jujuba s-au adaptat bine la noi în țară și pentru că, momentan, nu există dăutători care să strice producția. „Încă nu au boli şi dăunători care să le afecteze, din cauza asta mulţi au renunţat la cultura pomilor de cais şi se reprofilează către cultura pomilor de kaki”, a declarat Bianca Ştefănoiu, agricultoare în Periș.
„Să nu uităm că acum câteva sute de ani noi nu mâncam tomate, de exemplu, nu mâncam nici ardei, nu mâncam nici fasole. Nici cartori şi nu aveam nici porumb. Aceste au fost introduse de pe alte continente”, a mai spus Florin Stănică de la Facultatea de horticultură din București.
