Astăzi, reprezentanți ai Comisiei Europene vin în România pentru a facilita discuțiile privind dragarea Canalului Bâstroe. Aceștia vor arbitra videoconferința dintre omologii lor ucraineni și secretarii de stat din Guvern la Ministerul Transporturilor, la ora 10.
Data programată pentru măsurătorile oficiale, care vor dura aproximativ 10 zile, este 15 martie. O dezbatere finală va avea loc între partea română și cea ucraineană în urma evaluării datelor colectate acolo. Împreună cu experți ucraineni și independenți, oamenii de știință din România vor efectua măsurătorile necesare.
Cum a început scandalul Bâstroe
Pe toată durata activităților de măsurare, partea ucraineană va garanta siguranța muncitorilor și a ambarcațiunilor românești, potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor.
Iuri Vaskov, ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, citat de Reuters, a declarat că țara sa nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de pe Dunăre pentru a crește cantitatea de alimente pe care o exportă din porturile sale fluviale. El a adăugat că țara sa este pregătită să arate României lucrările pe care le-a finalizat.
Justificările au venit în condițiile în care Bucureștiul a cerut acces rapid în regiune pentru a vedea ce lucrări au fost efectuate și a cerut Ucrainei să oprească imediat dragarea canalului dacă nu are ca scop doar conservarea acestuia.
Controversa a început pe 15 februarie, când ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziție și să informeze”, pentru că „există indicii că în prezent Ucraina draghează canalul Bâstroe, ceea ce ar putea avea un impact asupra mediului și a Deltei Dunării”.
România a informat Comisia Europeană
„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Sunt chestiuni care…în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului – ăsta a fost rostul acestei întâlniri – trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, a susţinut Grindeanu.
A doua zi, pe 16 februarie, Ministerul Afacerilor Externe a declarat că va informa Comisia Europeană că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a efectua lucrări de dragare a Canalului Bâstroe și că nu a primit încă nicio informație din partea unei instituții românești cu privire la planurile actuale ale ucrainenilor de a adânci canalul. Opoziția României față de planul de încorporare a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport a fost reamintită de MAE (TEN-T), potrivit HotNews.
