Adrian Câciu, ministrul de Finanțe a precizat că din luna martie a acestui an se va produce o scădere vizibilă a inflației, urmând ca până la finalul lui 2023, procentul inflației să scadă sub 10%. Economistul Adrian Negrescu a comentat declarația ministrului pentru dcbusiness catalogând-o drept un ”exercițiu de alba-neagra financiar”.
După ce am avut de-a face cu prețuri record practicate de principalele firme din sectorul energetic, a căror profituri au generat încasări bugetare mai mari cu 20%, prin suprataxarea consumatorilor casnici și noncasnici, autoritățile ne promit că scumpirile se vor mai tempera pe parcursul acestui an.
Îngrijorător este faptul că mai bine 60% din rata inflației, pe care o suportăm, este cauzată de majorarea tarifelor pentru gaze și energie. Plafonarea prețurilor va produce efecte semnificative, în cazul în care înghețarea prețului va fi amânată, autoritățile se vor confrunta cu falimentul economic.
Puterea de cumpărare a românilor se diminuează și în 2023
Scăderea ratei inflației se va produce și datorită efectului de bază. Anul 2022 a reprezentat un record de scumpiri, prețurile s-au majorat spectaculos față de 2021, iar în acest an este puțin probabil că ritmul scumpirilor să fie similar cu cel din 2022.
Potrivit dcbusiness.ro, guvernanții practică un soi de ”alba neagra”, membrii executivului, prin tot felul de metode, încearcă să ne inducă faptul că avem în față șansa de a alege calea câștigătoare. Însă, realitatea este alta, se pare că zarurile au fost deja aruncate, iar de pierdut vom pierde cu toții.
Explicația rezidă în faptul că deși politicienii își vor asuma măsurile de reducere a inflației, nu trebuie uitat faptul că o mare parte din vină o poartă tot ei. Chiar dacă rata taxei ascunse (inflația) va scădea în perioada următoare, puterea de cumpărare a românilor în perioada următoare scade deoarece prețurile vor crește pe parcursul acestui an.
BNR trebuie să scadă rata de politică monetară și să dea semnalul ieftinirii creditelor
”În plus, scăderea ratei inflației va fi posibilă și ca urmare a efectului de bază. În 2022, prețurile au crescut cu rate spectaculoase față de 2021. În 2023, este puțin probabil ca prețurile să crească cu același ritm față de 2022, anul recordurilor în materie de creșteri de prețuri”, a explicat Negrescu.
Adrian Negrescu explică faptul că Banca Națională a României va trebui să ia măsuri la fel de urgente precum cele pe care le-a luat ca urmare majorării inflației prin creșterea dobânzilor cheie.
În condițiile în care inflația se va diminua în a doua parte a acestui an BNR trebuie să scadă rata de politică monetară și să dea semnalul ieftinirii creditelor. În caz contrar, se poate înțelege că Banca Națională dorește ca povara perioadei infaționiste să cadă pe umerii românilor.
„Dacă inflația va începe să își reducă ritmul de creștere în a doua parte a anului, mă aștept ca BNR să acționeze tot la fel de prompt cum a făcut-o în cazul creșterilor de dobândă și să procedeze invers, adică să scadă rata de politică monetară, să dea semnalul ieftinirii creditelor. Dacă nu o va face, atunci va însemna că BNR vrea ca românii care au credite să plătească toate costurile acestei perioade inflaționiste”, a declarat Adrian Negrescu pentru dcbusiness.ro.
