Germania va conduce forța comună de înaltă pregătire (VJTF) a NATO, de la 1 ianuarie, care ține mii de soldați în stare de alertă, gata să fie dislocați în câteva zile, a informat Alianța Atlantică.
VJTF a fost creată în 2014 ca nucleu al unei forțe de răspuns consolidate a NATO, în urma anexării ilegale de către Rusia, în acel an, a peninsulei ucrainene Crimeea, și în urma crizelor din Orientul Mijlociu.
Germania va prelua conducerea VJTF de la Franța, care a condus forța în 2022.
Mai mult VJTF pentru România
Alianța a explicat într-un comunicat că a decis, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie, să trimită elemente ale VJTF în România, în prima misiune de apărare colectivă a unității.
„Germania este un aliat important și vă mulțumim pentru conducerea VJTF în 2023”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.
Purtătoarea de cuvânt a spus că, „în timp ce războiul ilegal al Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”.
VJTF „este primul răspuns al NATO și o piesă cheie a apărării noastre colective”, a spus Lungescu, adăugând că „preluarea conducerii forței de către Germania este un exemplu convingător al angajamentului și capacităţilor sale”.
Este, de asemenea, elementul cu cea mai mare pregătire a Forței de răspuns a NATO, conducerea și componența fiind realizate prin rotiație anuală între aliați.
Aliații
În 2023, forțele terestre VJTF își vor avea nucleul la Brigada germană 37 Panzergrenadier.
În total, nouă aliați vor contribui la această forță de desfășurare rapidă: Belgia, Republica Cehă, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia și Țările de Jos.
În plus, pentru prima dată, Germania are și comanda desemnată a forțelor speciale VJTF.
Cum stăm până duminică
Grupul de Luptă al NATO din România care s-a constituit în luna mai, este considerat vârful de lance al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO (VJTF), va forma Grupul de Luptă, integrând, prin rotaţie, efective ale Belgiei şi Ţărilor de Jos.
Potrivit MApN, Grupul de Luptă al NATO (Battle Group Forward Presence – BGFP) din România se constituie prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO dislocate în ţara noastră.
Constituirea grupurilor de luptă (Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria) se înscrie în setul mai larg de măsuri adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe termen mediu şi lung, ca urmare a conflictului militar declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina.
„La propunerea Franţei de a prelua rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance („Spearhead”) al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO (VJTF), va forma BGFP pe teritoriul naţional, integrând, rotaţional, efective ale Belgiei şi Ţărilor de Jos. Forţele principale ale BGFP vor fi dispuse în Centrul Naţional de Instruire Întrunită din Cincu unde vor executa misiuni şi activităţi de instrucţie alături de structuri ale Armatei României”, scria, în vară, pe site-u ministerului de resort.
