Infofinanciar > Esential > Frica de eșec, o frână pentru antreprenorii români. Suntem cei mai temători din Europa
Esential

Frica de eșec, o frână pentru antreprenorii români. Suntem cei mai temători din Europa

Concedieri companie Sursă foto: România TV
Sursa foto: Arhiva companiei

Relația dintre antreprenorii români și eșec este una delicată. Cauzele sunt multiple și acoperă un spectru larg de motive. Acestea merg de la judecata societății, la propria percepție asupra abilităților în afaceri.

Subiectivitatea este inevitabilă din această perspectivă. Pentru că antreprenorii interpretează eșecul în funcție de propria experiență, mentalitate și cultură antreprenorială. Unii îl consideră un stigmat dezonorant. Alții îl apreciază ca fiind un prilej de învățare și evoluție.

Este adevărat că aceștia din urmă sunt încă prea puțini în România. Dar, dacă este să ne ținem de preceptele antreprenoriatului modern, adevărul este de partea lor. Și ei ar trebui să reprezinte majoritatea. Dar acest lucru nu se întâmplă, încă.

Pentru a nu pica în capcanele subiectivismului, am apelat la câteva studii asupra mediului antreprenorial – autohton și internațional –, care abordează și subiectul fricii de eșec. Iată deci ce ne spun statisticile.

6 din 10 români se tem de eșecul în afaceri

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra temei abordate, am apelat la Global Entrepreneurship Monitor (GEM), ediția 2022/2023. Unde lucrurile nu stau deloc bine pentru România.

Conform studiului citat, țara noastră ocupa locul 4 la nivel global, cu 55,7% din populație temându-se de eșecul în afaceri. GEM stabilește acest clasament luând ca bază de calcul procentul populației între 18 și 64 de ani care afirmă că există oportunități bune de businesss, dar nu încep o afacere de teamă că ar putea eșua.

Este o tendință în creștere, dacă ne raportăm la ediția 2021/2022 a studiului GEM. A fost prima în care a fost inclusă și România și în care țara noastră ocupa un loc mai rezonabil (14). Atunci, doar 48,3% dintre adulți își exprimau frica de eșec.

Nu suntem însă singurul stat european care a urcat în clasament. Polonia a făcut un salt mai consistent – de pe poziția 28 (43,5% în 2021/2022) pe locul 6 (53,1% în ediția de anul trecut). Creștere procentului de „temători“ a fost substanțială,de 10,4%.

O evoluție similară a avut și Arabia Saudită (+9,7%), care în clasamentul 2022/2023, ocupa primul loc, cu 63,3%. Poziția secundă a revenit Africii de Sud (59,4%), în creștere cu 6% și trei poziții mai sus decât în urmă cu doi ani. Pe locul trei se situa China (56,7%), un „new entry” care a prins podiumul chiar de la debut. Și care este la doar un procent distanță de România.

antreprenori (sursă foto: Fundația Pro Economica)

Sursa foto: Arhiva companiei

Ce s-a schimbat în percepția antreprenorilor locali

Nu toate datele studiului GEM indică însă un regres pentru țara noastră. Ba chiar dimpotrivă.

Astfel, 63,8% dintre românii care au participat la studiul din 2022/2023 consideră că beneficiază de oportunități bune de business. În creștere cu 14,7% față de ediția anterioară. Alți 42,5% dintre conaționali apreciază că este ușor să pornești un business în România. Un salt și mai consistent, de 15%.

Anul trecut aproape jumătate (46,2%) dintre adulții români cunoșteau pe cineva care a înființat recent o afacere. Deci nu există o lipsă de modele de urmat. Iar aproximativ două treimi (62,7%) afirmau că au competențele și experiența necesare pentru a înființa ei înșiși o afacere. Prin urmare, nu există nici lipsă de încredere.

Cu toate acestea mai mult de jumătate dintre conaționali erau descurajați de teama de eșec. Autorii studiului susțin că aceasta este o constrângere din ce în ce mai frecventă în calea intențiilor de afaceri. Prezentă nu doar în România.

Însă celelalte scoruri înregistrate de țara noastră în clasamentul GEM indicau o perspectivă mai sumbră asupra viitorului. Astfel, doar 6,4% dintre români aveau intenția de a deschide un business (cu 3,3% mai puțini decât la ediția anterioară). Iar 43,9% considerau că demararea unei afaceri este mai dificilă decât în urmă cu un an (+1,7%).

Pe urmele fricii de a rata

Percepția negativă a eșecului nu este însă un lucru nou în mediul antreprenorial local. De exemplu, Barometrul antreprenoriatului românesc din 2015 realizat EY, arăta că mai mult de o treime (37%) dintre respondenți considerau eșecul o barieră în calea viitoarelor proiecte de afaceri. Un procent considerabil mai mic (17%) îl apreciau ca reprezentând o nereușită în carieră. Iar doar unul din 10 antreprenori locali afirma că ratarea indica o lipsă a abilităților necesare.

Este adevărat însă că studiul citat releva o creștere substanțială – de aproape șase ori față de 2014! – a celor vedeau în eșec o oportunitate de învățare și dezvoltare, (29%). În schimb însă, procentul optimiștilor care susțineau că eșecul nu le afectează viitoarele proiecte scăzuse la 6%.

Studiul de acum nouă ani, evidenția încă un alt aspect interesant. Doar 22% dintre studenții care își manifestaseră intenția de a dezvolta afaceri antreprenoriale considerau eșecul o barieră.

Patru ani mai târziu, Barometrul EY indica o ameliorare parțială a percepției sumbre. Astfel, doar 26% dintre respondenți mai considerau eșecul drept un obstacol (-11% față de 2014). Însă ceilalți indicatori au crescut: 23% îl percepeau ca pe un eşec în carieră (+6%). Iar 24% îl considerau drept o dovadă a lipsei abilităților necesare (+13%).

Studiul de acum cinci ani mai oferă câteva informații relevante pentru înțelegerea fricii de eșec. De exemplu, 73% dintre antreprenorii români considerau că ratarea în afaceri era percepută negativ de societatea românească și era penalizat ca atare. Aproape trei sferturi (74%) din respondenți considerau că antreprenoriatul autohton nu este susținut de societate. Ceea ce, în opinia analiștilor EY România, susținea existența principalului obstacol în dezvoltarea antreprenoriatului local – teama de eșec.

Statisticile sunt… relative

Predicțiile statistice ale mediului antreprenorial sunt dure. Conform acestora, 1 din 10 startupuri eșuează, aproape indiferent de industrie, în primul an de activitate. Începând din al doilea și până în cel de al cincilea an, procentul crește accelerat, la 70%. Nici cei care trec de acest prag nu au prea mari speranțe de a-și dubla vârsta. După 10 ani, doar una din 10 afaceri antreprenoriale mai rezistă pe piață.

Există însă și estimări mai blânde. De exemplu, un studiu Paymentsense stabilește că rata de supraviețuire a startupurilor românești, după cinci ani de activitate, este undeva în jur de 52%. În alte țări, precum Malta, este mai mare, de aproape 80%/ În timp ce în Germania și Portugalia este mai scăzută, situându-se între 30 și 40%.

După cum se poate vedea, statisticile nu dețin adevărul absolut. Iar dacă răsturnăm perspectiva, putem spune că, de fapt, ținând cont de câte temeri au de înfruntat antreprenorii români, ar putea fi considerați printre cei mai… curajoși. Și dacă luăm în considerare și provocările cu care s-au confruntat în 2023 – inflația, criza forței de muncă, înăsprirea condițiilor de creditare, impredictibilitatea sistemului legislativ și măsurile de austeritate luate de guvern, poate chiar merită acest titlu.