Infofinanciar > Lumea la zi > POLITICO: Franța vorbește dur despre Putin, în timp ce „înghite mult gaz rusesc”
Lumea la zi

POLITICO: Franța vorbește dur despre Putin, în timp ce „înghite mult gaz rusesc”

Franta si Rusia Sursa foto Brookings Institution
sursa foto arhiva companiei

Franța a plătit Rusiei peste 600 de milioane de euro în acest an pentru gazul natural lichefiat, arată noile date. Această sumă reprezintă o creștere de top în UE față de anul trecut.

Astfel de nemulțumiri se strecoară în întreaga Europă, în timp ce noi date arată că Franța crește discret plățile de gaz către Rusia, chiar în timp ce președintele Emmanuel Macron se poziționează ca unul dintre cei mai aprigi apărători ai Ucrainei.

Franța preferă gazul rusesc

În primele trei luni ale acestui an, livrările de gaze naturale lichefiate rusești către Franța au crescut mai mult decât către orice altă țară din UE, comparativ cu anul trecut, potrivit datelor analizate de think tank-ul Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) pentru POLITICO.

În total, Parisul a plătit peste 600 de milioane de euro Kremlinului pentru livrările de gaze de la începutul anului, arată datele – ceea ce a dus la apeluri pentru ca Franța să reducă achizițiile sale în creștere.

„Nu se poate ca Franța, pe de o parte, să spună că trebuie să fim duri cu Rusia și, pe de altă parte, să îi plătească cu bani mulți”, a declarat un diplomat dintr-o țară UE, care, la fel ca și alții pentru acest articol, a obținut anonimatul pentru a vorbi deschis.

Comerțul tot mai mare de gaze al Parisului cu Rusia vine în contextul în care Macron a încercat să adopte o linie mai dură în sprijinul Kievului, la doi ani după ce Moscova a lansat pentru prima dată invazia la scară largă a vecinului său.

Sfântul acord

Luna trecută, liderul francez a refuzat să excludă trimiterea de trupe în Ucraina și și-a îndemnat aliații să nu fie „lași” în apărarea Kievului, marcând o schimbare bruscă față de apelurile sale anterioare de a nu-l „umili” pe președintele rus Vladimir Putin.

Franța insistă că achizițiile sale de gaze sunt necesare pentru a menține aprovizionarea gospodăriilor din Europa și că este blocată într-un acord pe termen lung cu Rusia, din care este complex din punct de vedere juridic să scape. Dar criticii au declarat că Parisul ar putea face mai mult pentru a reduce achizițiile blocului, susținând că inacțiunea sa se datorează parțial rezistenței din partea companiei naționale de energie a Franței, TotalEnergies.

În toate cazurile, importurile scot la iveală eforturile slabe ale UE de a stopa veniturile din combustibili fosili ale Rusiei – care reprezintă aproape jumătate din bugetul Kremlinului – în timp ce Moscova găsește modalități din ce în ce mai creative de a eluda măsurile existente, iar sancțiunile UE se bâlbâie.

„Nu este un subiect ușor”, a recunoscut un oficial al Ministerului francez al Energiei. „Dacă continuăm să plătim pentru gaz pe care nu îl importăm, nu are rost”, referindu-se la contractele pe termen lung pe care TotalEnergies le-a semnat și care o obligă să cumpere GNL din Rusia.

Deconectarea franceză

La câteva luni de la asaltul total al Rusiei asupra Ucrainei în 2022, UE a prezentat un plan pentru a pune capăt dependenței blocului de importurile de fosile de la Moscova până în 2027.

Până în prezent, a fost în mare parte un succes. Deși unele state din UE continuă să cumpere combustibil nuclear și o parte din petrolul și gazele prin conducte din Rusia, blocul și-a redus dependența de gazul de la Moscova cu aproximativ două treimi și a impus o interdicție generală asupra importurilor de cărbune și petrol pe cale maritimă.

Însă eforturile similare de a elimina gazele naturale lichide, sau GNL, au eșuat. Deși combustibilul a reprezentat anul trecut doar 5% din consumul de gaz al UE, țările UE au plătit Moscovei peste 8 miliarde de euro pentru exporturile sale, potrivit unui nou raport al CREA publicat joi.

Franța este departe de a fi singurul vinovat. Cel puțin nouă țări din UE continuă să cumpere GNL rusesc, arată datele privind transportul maritim. Dar Parisul a condus blocul atât în ceea ce privește volumele absolute importate în 2024 – 1,5 milioane de tone în total -, cât și creșterea achizițiilor în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.