Uniunea Europeană se gândește la un plan de interzicere a finanțării de către Rusia a partidelor politice și a grupurilor de experți (think thank-urilor) înainte de alegerile cruciale din iunie. Un pas care ar contribui la abordarea problemei utilizării istorice de către Kremlin a persoanelor și partidelor populiste pentru a semăna discordie în cadrul blocului.
Financial Times a relatat în această săptămână, citând un proiect confidențial, că propunerea face parte din cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei după invazia sa la scară largă în Ucraina. Comisia Europeană, organul executiv al blocului, recomandă ca statele membre să aprobe pachetul, potrivit Bloomberg.
Propunerea se află în discuție
Un oficial diplomatic european, care nu a dorit să fie numit, deoarece nu este autorizat să vorbească public pe această temă, a confirmat pentru Newsweek că propunerea este în discuție.
„Ar fi logic”, a spus acesta despre proiectul de măsură. „Finanțarea lor este în mod clar ostilă, pentru a promova idei anti-europene și anti-NATO”.
Raportul Financial Times citează proiectul de propunere. Acesta avertizează: „Campaniile de propagandă și dezinformare sunt capabile să submineze fundamentele societăților democratice. Și fac parte integrantă din arsenalul atacurilor hibride moderne”.
Protejarea europenilor
Interzicerea finanțării unor astfel de eforturi, se arată în proiect, i-ar proteja pe europeni de „interferențe maligne”. Propunerea sugera, de asemenea, interzicerea funcționării în UE a patru instituții media. Este vorba despre Voice of Europe, cu sediul la Praga, și instituțiile rusești RIA Novosti, Izvestija și Rossiiskaja Gazeta.
UE se pregătește pentru alegerile europarlamentare din iunie. În cadrul cărora peste 400 de milioane de persoane vor putea vota pentru a alege 720 de reprezentanți care vor ocupa locurile din organul legislativ cu sediul la Strasbourg, în Franța.
Se așteaptă ca partidele populiste de dreapta și eurosceptice să obțină rezultate bune în competiție. Asta pe fondul unui val de nemulțumire împotriva sistemului de pe întregul continent. Care a fost stimulat de probleme precum criza costului vieții, inflația, neliniștile legate de migrație și războiul din Ucraina.
Sprijinul Kremlinului
Kremlinul a căutat în mod tradițional să finanțeze și să sprijine astfel de partide. Partidul Raliul Național al lui Marine Le Pen din Franța, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) din Germania, Partidul Libertății din Austria, partidul italian Lega și altele au fost acuzate că se îndreaptă către Rusia pentru asistență financiară și politică.
Personalități europene de extremă dreapta, inclusiv Le Pen, au vizitat, de asemenea, Rusia și s-au întâlnit cu Putin. Chiar și după confiscarea de către acesta, în 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea și încurajarea rebeliunii separatiste în estul țării.
Putin are „împuterniciți”
În aprilie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris partidele de extremă dreapta din Europa drept „împuterniciți ai lui Putin”. În ultimele luni, cel puțin două state UE au lansat investigații privind presupusele rețele de influență rusești.
În martie, autoritățile cehe au declarat că au descoperit o rețea pro-Moscova care încerca să influențeze opinia publică din Europa. Ancheta s-a concentrat asupra site-ului de știri Voice of Europe, despre care Praga crede că a fost finanțat de Rusia cu ajutorul politicianului ucrainean pro-Kremlin Viktor Medvedciuk, care trăiește în prezent în exil în Rusia, după ce a fost schimbat de Kiev pentru prizonieri de război ucraineni.
Iar în aprilie, premierul belgian Alexander De Croo a declarat că guvernul său a lansat o investigație privind interferențele rusești în alegerile pentru Parlamentul European. Scopul unei astfel de interferențe „este de a ajuta la alegerea a cât mai mulți candidați pro-ruși în Parlamentul European. Și de a consolida o anumită narațiune pro-rusă în această instituție”, informează newsweek.com
