Infofinanciar > Lumea la zi > Finlanda nu renunță la Suedia, în fața presiunilor Turciei. Tratativele de aderare la NATO vor intra într-o pauză diplomatică
Lumea la zi

Finlanda nu renunță la Suedia, în fața presiunilor Turciei. Tratativele de aderare la NATO vor intra într-o pauză diplomatică

Finlanda și NATO - sursa foto - bursa.ro
Sursa foto: bursa.ro

Recenta amenințare a președintelui Recep Erdogan că Turcia nu își va da acordul pentru aderarea Suediei și Finlandei la NATO a generat reacții internaționale. SUA nu și-a permis să-l contrazică pe față pe Erdogan, dar a precizat că ambele state nordice sunt pregătite să se alăture alianței. Ministrul finlandez de Externe a propus o pauză a tratativelor pentru aderare cu Turcia, pentru a lăsa lucrurile să se liniștească.

Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, a declarat recent că este nevoie de o pauză de câteva săptămâni în discuțiile dintre Finlanda și Suedia și Turcia cu privire la cererea lor de aderare la alianța militară NATO. Anunțul făcut de ministrul finlandez de Externe survine la scurt timp după ce președintele președintele Turciei Recep Erdogan a declarat că Suedia nu ar trebui să se aștepte la sprijinul țării sale.

„Este nevoie de o pauză înainte de a ne întoarce la discuțiile în trei și de a vedea unde ne aflăm (…), așa că nu ar trebui să se tragă încă nicio concluzie”, a declarat Pekka Haavisto. „Cred că va exista o pauză de câteva săptămâni”, a concluzionat ministrul finlandez de Externe, citat de Reuters.

Finlanda și Suedia au declarat în repetate rânduri că intenționează să se alăture simultan alianței, iar ministrul Haavisto a spus că nu vede niciun motiv pentru a lua în considerare dacă Finlanda ar putea merge singură.

Turcia amenință cu retragerea sprijinului pentru aderarea la NATO

Suedia și Finlanda au depus anul trecut o cerere de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord după ce Rusia a invadat Ucraina, iar acum au nevoie de sprijinul tuturor statelor NATO actuale pentru a-și avansa cererea.

Turcia a declarat însă că Suedia, în special, trebuie să adopte o poziție mai clară împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi „teroriști“. Este vorba, în principal, de militanți kurzi și opozanți politici pe care Recep Erdogan îi consideră vinovați de o tentativă de lovitură de stat în Turcia în 2016.

Președintele turc a făcut o declarație publică după protestul desfășurat în weekend în apropierea ambasadei turce din Stockholm, care a inclus arderea unui exemplar al Coranului.

„Cei care permit astfel de blasfemii în fața ambasadei noastre nu se mai pot aștepta la sprijinul nostru pentru aderarea lor la NATO„, a declarat Erdogan. „Dacă îi iubiți atât de mult pe membrii organizațiilor teroriste și pe dușmanii islamului și îi protejați, atunci vă sfătuim să le cereți sprijinul pentru securitatea țărilor voastre”, a mai spus președintele Turciei, conform sursei citate.

SUA și statele arabe denunță gestul arderii Coranului

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că Finlanda și Suedia sunt pregătite să se alăture alianței. Price a declarat reporterilor că arderea cărților care sunt sfinte pentru mulți este un act profund lipsit de respect. El a adăugat că Statele Unite sunt conștiente că cei care s-ar putea afla în spatele a ceea ce a avut loc în Suedia ar putea încerca în mod intenționat să slăbească unitatea peste Atlantic și în rândul aliaților europeni ai Washingtonului.

Arderea Coranului a fost făcută de Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extremă dreapta Hard Line. Paludan, care are și cetățenie suedeză. Mai multe țări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania și Kuweit, au denunțat evenimentul, iar Turcia l-a convocat deja pe ambasadorul Suediei și a anulat o vizită planificată a ministrului suedez al Apărării la Ankara.