Șeful diplomației finlandeze, Pekka Haavisto, a vorbit în cadrul unei conferințe privind securitatea, din Bahrain. Acesta a spus că aderarea Finlandei și a Suediei la NATO este doar un pas natural acum, pe fondul invaziei ruse din Ucraina și a intensificării incidentelor din Marea Baltică, care pun în pericol siguranța statelor nordice
Finlanda şi Suedia au prezentat în luna mai o candidatură comună la Alianţa Nord-Atlantică, abandonând nealinierea lor militară, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, care a provocat un val de îngrijorări cu privire la securitatea națională a statelor nordice. Această solicitare, care trebuie să fie aprobată cu unanimitate de statele membre actuale, a fost ratificată până acum de toate ţările aliate cu excepţia Turciei şi a Ungariei.
Tensiuni sporite în Marea Baltică
Decizia de a solicita aderarea la NATO este „un rezultat al schimbării drastice a mediului nostru de securitate”, a declarat Pekka Haavisto, diplomatul de top al Finlandei, în cadrul conferinței anuale Manama Dialogue din Bahrain, potrivit G4Media.
„Depunerea cererii de aderare la NATO a fost un pas natural pentru noi”, a adăugat el. În 2004, Finlanda a declarat că va alege așa-numita „opțiune NATO”, în cazul în care mediul său de securitate „se va schimba dramatic”, a spus acesta. „Și ce ar fi mai dramatic pentru o schimbare decât atacul vecinului tău față de o țară de 50 de milioane de locuitori?” a întrebat ministrul finlandez.
Vineri, Finlanda a dezvăluit un plan de sporire a securității la granița sa cu Rusia, inclusiv un gard de 200 de kilometri, în cazul unei posibile migrații în masă dinspre statul rus, dacă conflictul ar escalada și mai mult.
Suedia urmează aceeași linie ca Finlanda
În aceeași notă, Suedia a renunțat la politica sa de neutralitate de peste 200 de ani și, împreună cu Finlanda, va adera la NATO, deoarece securitatea regiunii Mării Baltice trebuie consolidată, a declarat Fredrik Lojdquist, directorul Centrului de Studii Est-Europene din Stockholm (SCEEUS), într-un interviu.
El a spus că situația de securitate în regiunea Mării Baltice se deteriorează, mai ales din 2014, când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei și au avut loc diferite incidente în Marea Baltică și în vecinătatea acesteia. Cu toate acestea, în Suedia a început chiar mai devreme, când, în 2013, un avion de război rusesc a zburat foarte aproape de teritoriul suedez într-un mod agresiv.
„Mass-media suedeză a atras atenția asupra acestui incident. Apoi au venit evenimentele din 2014 și tot ce a urmat, inclusiv tensiuni, incidente cu nave de război și avioane în Marea Baltică”, a declarat expertul. „Chiar dacă ceea ce s-a întâmplat la 24 februarie anul acesta este o continuare a întregului proces, acestea au fost, de asemenea, schimbări dramatice datorită violenței militare pe scară largă, o amploare pe care nu am mai văzut-o în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. În plus, este vorba de modul în care se desfășoară războiul, cu toate crimele, încălcările drepturilor omului”, a mai spus el, potrivit Baltic Times.
Singurele state membre care nu au votat pentru aderarea Suediei și Finlandei sunt Turcia și Ungaria. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan blochează din luna mai intrarea Finlandei şi a Suediei în NATO, pe care le acuză mai ales de protejarea combatanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), organizaţii considerate ”teroriste” de către Ankara. Ungaria a anunțat ulterior că va susține numai candidatura Finlandei.
