Adversarii președintelui Tayyip Erdogan se confruntă cu o luptă dificilă pentru a pune capăt celor două decenii de conducere a Turciei, în cadrul unui al doilea tur de scrutin pe 28 mai, după ce acesta a obținut rezultate mai bune decât se preconiza în primul tur de scrutin de duminică, dar nu a reușit să obțină o majoritate absolută.
Turcii au aflat astăzi că sprijinul pentru Erdogan a fost puțin sub pragul de 50%, necesar pentru a evita trimiterea țării membre NATO la un al doilea tur de scrutin prezidențial, considerat ca fiind o judecată a regimului său autocratic.
Presa pro-guvernamentală a aclamat rezultatul, iar ziarul Yeni Safak a proclamat „Poporul a câștigat”, referindu-se la Alianța Populară a lui Erdogan, care pare să fi obținut majoritatea în parlament, ceea ce i-ar putea oferi un avantaj crucial în turul doi al alegerilor prezidențiale.
„Câștigătorul a fost, fără îndoială, țara noastră”, a declarat Erdogan într-un discurs adresat susținătorilor săi entuziasmați la sediul partidului său de guvernământ AK din capitala Ankara, în cursul nopții. Înainte de alegeri, opoziția a simțit că are cea mai bună șansă de până acum de a-l detrona pe Erdogan, încurajată de sondajele care îl arătau în urma principalului său contracandidat, Kemal Kilicdaroglu. Dar rezultatele au sugerat că Erdogan și Partidul AK, de sorginte islamistă, au reușit să adune alegătorii conservatori în ciuda crizei costului vieții.
Kilicdaroglu, liderul unei alianțe formate din șase partide, a promis că va învinge în turul doi și a acuzat partidul lui Erdogan de interferență în numărarea și raportarea rezultatelor, făcând apel la susținătorii săi din această țară de 84 de milioane de locuitori să aibă răbdare.
Alegeri cruciale
Perspectiva ca Erdogan să intre în al treilea deceniu de domnie îi va supăra pe activiștii pentru drepturile civile care militează pentru reforme care să repare daunele pe care ei spun că le-a adus democrației din Turcia.
Mii de prizonieri și activiști politici ar putea fi eliberați dacă opoziția va învinge. Indicele principal al acțiunilor din Turcia (.XU100) a scăzut cu 6,4% în tranzacțiile de dinaintea pieței, iar indicele bancar a scăzut cu 9,5%.Indicele principal al acțiunilor din Turcia (.XU100) a scăzut cu 6,4% în tranzacțiile de dinaintea pieței, iar indicele bancar a scăzut cu 9,5%, scrie Reuters.
Alegerile au fost urmărite îndeaproape în Europa, la Washington, Moscova și în întreaga regiune, unde Erdogan a afirmat puterea turcă, consolidând în același timp legăturile cu Rusia și punând la încercare alianța tradițională a Ankarei cu Statele Unite.
Erdogan este unul dintre principalii aliați ai președintelui Vladimir Putin, iar rezultatele sale puternice sunt de natură să încurajeze Kremlinul, dar să neliniștească administrația Biden, precum și mulți lideri europeni și din Orientul Mijlociu care au avut relații dificile cu Erdogan.
Cu 99% din plicurile din urne numărate, Erdogan conducea cu 49,35 din voturi, iar Kilicdaroglu cu 45,0%, potrivit agenției de presă de stat Anadolu. Prezența la vot a fost foarte mare, de 88,8%.
Un al treilea candidat, naționalistul Sinan Ogan, a obținut aproximativ 5,2% din voturi, iar analiștii au declarat că acesta ar putea juca un rol de „kingmaker” în turul doi, dacă va decide să îl susțină pe unul dintre cei doi.
Galip Dalay, membru asociat la Chatham House, a declarat că alianța de guvernare a lui Erdogan va intra în turul al doilea „cu avantaje numerice și psihologice”.
„În timpul perioadei de campanie dinaintea turului doi, este probabil ca președintele Erdogan să pună accentul pe stabilitate, deoarece deține deja majoritatea în parlament”, a declarat Dalay.
Opoziție moderată
Cel mai longeviv lider al Turciei a transformat țara într-un jucător global, transformând-o cu proiecte uriașe de infrastructură, cum ar fi aeroporturi și poduri, și construind o industrie de apărare care atrage mulți clienți străini.
Incertitudinea politică ar urma să cântărească asupra piețelor financiare în următoarele două săptămâni. În cursul nopții, lira a atins un nou minim al ultimelor două luni față de dolar, slăbind până la 19,70, înainte de a reveni la 19,645 până la ora 0600 GMT.
Costul asigurării împotriva intrării Turciei în incapacitate de plată a datoriilor sale suverane a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, sărind cu 105 puncte de bază (bps) de la nivelul de vineri la 597 bps, potrivit S&P Global Market Intelligence.
Atmosfera la sediul partidului de opoziție a fost moderată peste noapte, în timp ce se numărau voturile. Înainte de alegeri, sondajele de opinie îl dădeau pe Kilicdaroglu cu un ușor avans, două sondaje de vineri indicându-l peste pragul de 50%.
Opoziția se aștepta să beneficieze de furia alegătorilor față de problemele economice, după ce o politică neortodoxă de rate scăzute ale dobânzii a declanșat o criză a lirei și o inflație în creștere. De asemenea, se aștepta ca un răspuns lent al guvernului la cutremurul care a ucis 50.000 de persoane în februarie să influențeze alegătorii.
Kilicdaroglu s-a angajat să revigoreze democrația după ani de represiune de stat, să revină la politici economice ortodoxe, să împuternicească instituțiile care și-au pierdut autonomia sub Erdogan și să refacă legăturile fragile cu Occidentul.
Criticii se tem că Erdogan va guverna tot mai autocratic dacă va câștiga un nou mandat. Președintele în vârstă de 69 de ani, un veteran al unei duzini de victorii electorale, spune că respectă democrația.
