Lumea la zi

Cum a dus lupta împotriva efectului de seră la crearea unei piețe negre în creștere

Freonul, indispensabil în casa omului

După cum se știe, Pactul verde European, cunoscut și ca Green Deal, are foarte ambițioasa țintă de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru implică eliminarea treptată a cauzelor încălzirii globale, dar și reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră (cu cel puțin 55 % până în 2030). Ușor de zis, greu de făcut. Și spun asta pentru că Parlamentul European nu pare să se fi gândit la elemente esențiale în această ecuație.

Să mă explic: spre deosebire de factorii care distrug foartenecesarul strat de ozon, o bună parte din gazele care induc efectul de seră sunt tocmai acelea folosite pentru a… ne răci sau încălzi casele, automobilele ș.a.m.d.

Răul cel mic

Acestea sunt hidrocarburi fluorurate și clorurate, numite mai convivial freoni și sunt folosite ca agenți frigorifici mai la tot locul. Mai acum vreo 20 de ani, când frigiderul nu mai răcea cum trebuie se spune că au „scăpat freonii” și era chemat un specialist care băga ceva în sistem dintr-o butelie sub presiune. De fapt, băga hidrocarburi fluorurate. Și frigiderul mergea, imediat, mult mai bine. Adică îngheța corespunzător.

Scăpările de astfel de gaze duc la inducerea efectului de seră, desigur în cantități serioase. Dar ar avea de unde, datorită faptului că toată lumea folosește congelatoare, lăzi frigorifice, aere condiționate, sisteme de climatizare etc. Europa a hotărât că acest pericol trebuie înlăturat. Dar cum, căci momentan utilizarea freonilor este foarte sigură în utilizare și s-a ajuns la tehnologii care utilizează cantități mult mai mici ca acum 30 de ani și înlocuirea acestuia cu agenți precum anhidride carbonice, a amoniacului sau a clorurii de metil, ne duce în alt impas, pentru că acestea atacă stratul de ozon, fără de care existența pe Terra este imposibilă…

Practic, acum utilizăm încă un rău mai mic, fără de care n-am putea intra la Kaufland ca să luăm un kil de carne de porc, pentru că acel kil n-ar avea cum să ajungă, la acest preț, din Spania sau Polonia în România, fără utilizarea freonilor chiar la transportatul cărnii de la mii de kilometri…

Alta problemă: REPowerUE și micșorarea amprentei de carbon

Conform celor mai noi documente europene (găsibile la https://ec.europa.eu/), ca răspuns la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a prezentat planul REPowerEU.

REPowerEU este un plan pentru economisirea energiei, producerea de energie curate, diversificarea surselor de energie. REPowerEU este susținut de măsuri financiare și juridice menite să construiască noua infrastructură și noul sistem energetic de care are nevoie Europa.

Foarte frumos, numai că avem și aici o mică problemă legată de aceiași freoni.

Una dintre măsurile de bază ale REPowerUE spune că, pentru atingerea obiectvelor identificate, în următorii cinci ani, este necesară implementarea a 10 milioane de pompe de căldură în Europa!

Zece milioane de pompe de căldură! Dar. Știți ce? Aceste pompe de căldură folosesc tot… hidrocarburi fluorurate și clorurate, adică freoni! De fapt, orice aparat, mașinărie, care face posibilă captarea de căldură din aer/sol/apă utilizează, azi, freoni.

Păi, cum facem? Reducem freonii ca să nu alimentăm efectul de seră sau folosim mai mult ca să ieșim din impasul numit criză energetică majoră?

Poate că UE nu s-a gândit la toate, dar există un organism care, în acest caz, trebuie luat în seamă. Acesta este Comitetul tehnic european pentru hidrocarburi fluorurate sau EFCTC, care monitorizează legislația referitoare la HFC (hidrofluorocarburi) și HFO (hidrofluoro-olefine) în UE și la nivel global.

Cât 20 de centrale nucleare

Popular vorbind, cam ăsta este rolul dovedit al EFCTC. Conform acestui organism, care citează la rândul său Asociația europeană a refrigerării, aerului condiționat și pompelor de căldură (RACHP), utilizarea de echipamente de înaltă eficiență poate duce la economii de 20GW (Gigawatt) în 2030, respectiv echivalentul a 20 de centrale nucleare sau 13.000 de turbine eoliene…

Mai complicat este faptul că aceste aparaturi, fie că sunt destinate utilizării casnice, comerciale, mobile sau industriale, nu poate utiliza o soluție tehnologică universal valabilă pentru toate aceste aplicații.

Fiecare sector/aplicație necesită propria sa analiză specifică și unică pentru a determina cel mai eficient echilibru între energie caracteristicile de eficiență energetică, eficiența resurselor (materiale, timp, energie), soluții cu un potențial scăzut de încălzire (Global Warming Potential sau GWP) și elementele de siguranță pentru fiecare fel de utilizare în parte.

Ei, aplicarea acestei proceduri obligatorii va duce și la scăderea amprentei de carbon.

Partea fericită ne spune că, începând cu 2015, piața europeană a demonstrat că structura regulamentelor europene privind gazele fluorurate oferă pieței flexibilitatea necesară pentru a face o analiză adecvată alegerii de agenți frigorifici, precum și pentru a stimula reducerea emisiilor legate de agenții frigorifici. Mai mult, impactul pozitiv deplin al actualului regulament privind gazele fluorurate a fost confirmat și de cel mai recent raport privind gazele fluorurate cu efect de seră realizat de către Agenția Europeană de Mediu.

Prețuri mari, tentații mari

Noua abordare europeană vizavi de freoni a mai generat un lucru nedorit: creșteri semnificative ale prețurilor acestor gaze. Ceea ce a născut, sau mai bine zis a potențat, o piață neagră fabulos de profitabilă.

Un exemplu: o butelie de cinci kilograme de hidrofluorolefină (numită R1234yf) costă un pic peste două mii de lei. Și dacă, pe piața neagră, s-ar găsi la jumătate sau chiar sfert de preț? Explozie! Repet, gândiți-vă câți oameni au aer condiționat, ladă frigorifică, congelator, frigider, climatizare auto ș.a.m.d

Tocmai acest lucru încearcă EFCTC să combată prin setul de măsuri propuse. Mai concret, acest grup sectorial sprijină stabilirea de penalități minime pentru nerespectarea normelor la nivelul tuturor statelor membre UE, precum și interzicerea comerțului electronic de butelii neconforme.

Și asta nu e tot: această piață neagră este evaluată la o treime din totalul consumului anual de freoni în Europa!