Cheltuieli record pe care le-a plătit Uniunea Europeană pentru a-și proteja consumatorii de majorarea tarifelor la energie. De la începutul crizei energetice din septembrie 2021 au fost alocate statelor din blocul comunitar european peste 768,1 miliarde de euro, conform unei analize întocmită de institutul de cercetare Bruegel.
Țările Uniunii Europene au alocat 657 de miliarde de euro, 265 dintre acestea au venit din partea Germaniei. Marea Britanie a contribuit cu 103 miliarde iar Norvegia cu 8,1 miliarde.
Din noiembrie și până în prezent statele europene au cheltuit 62 de miliarde de euro
Suma totală de 768 miliarde este comparabilă cu cea de 706 miliarde de euro de la evaluarea din noiembrie, timp în care statele au fost nevoite să facă față penuriei de energie din cauza măsurilor Rusiei de a întrerupe livrarea gazelor către Europa.
Germania se află pe prima treaptă în clasamentul cheltuielilor și a alocat aproape 270 de miliarde de euro, mult peste celelalte state din Uniunea Europeană. Nu de puține ori, Berlinul a fost criticat din cauza pachetului mamut de ajutor energetic, cu mult peste ceea ce își pot permite alte țări, fapt ce i-a confirmat încă odată statutul de prima economie a Europei.
Următoarele poziții din clasamentul cheltuielilor sunt ocupate de Marea Britanie, Italia (92,7 miliarde de euro) și Franța cu puțin peste 92 de miliarde de euro. Coada clasamentului este ocupată de state ca Malta ( un miliard de euro), Finlanda (0,6 miliarde euro) și Cipru cu (0,2 miliarde de euro).
Pentru cheltuielile pentru criza energetică, România a cheltuit 9 miliarde de euro
Pe cap de locuitor, Luxemburg cu 2,4 miliarde de euro și Germania au fost cei mai mari contribuitori. Potrivit ”Adevărul” Luxemburg a alocat 3750 de euro pe cap de locuitor în timp ce Germania 3,192 de euro. Pe locul trei se află Austria cu 2393 de euro pe cap de locuitor și un total de 39,2 miliarde, urmată de Olanda cu 2294 pe cap de locuitor și 39,2 miliarde în total.
În micuțul stat insular Malta, cheltuielile s-au ridicat la aproape 1930 de euro, în Italia la 1571 în Franța și Norvegia cheltuielile suportate au fost de 1374 respectiv 1620 de euro. După Marea Britanie cu 1690 de euro/cap de locuitor se află România care a plătit 473 de euro. Sumele cele mai mici au provenit Cipru și Finlanda.
Potrivit publicației Reuters, situația de acum este similară cu cea de după pandemia de Covid-19 cu o valoare de 750 de miliarde de euro.
Aducerea la zi a cheltuielilor energetice vine într-o perioadă în care state dezbat propunerile Uniunii Europene de a relaxa regulile privind ajutorul de stat acordate pentru dezvoltarea tehnologiei ecologice, deoarece blocul comunitar încearcă să concureze cu subvențiile din Statele Unite și China.
Însă reprezentanții Bruegel atrag atenția asupra faptului că guvernele au concentrat ceai mai mare ajutorului pe măsuri nedirecționate pentru a diminua prețul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, precum reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea prețului cu amănuntul la energie electrică.
În aceste condiții, experții susțin că dinamica trebuie să fie modificată deoarece există riscul ca statele să rămână fără spațiu fiscal pentru a menține o finanțare atât de largă, potrivit adevarul.ro.
