Forțele combinate ale fenomenelor El Niño și La Niña au paralizat producția de soia din America Latină. Fermierii de cereale din Ucraina și Rusia au intrat în război. Indonezia a interzis livrările de ulei de palmier către Europa. Asta în timp ce China este înfometată de de pe urma recoltelor foarte slabe. Regiunea mediteraneană seamănă din ce în ce mai mult cu un deșert.
Textul de față reprezintă o opinie a lui Agnieszka de Sousa, Senior Food & Agriculture Reporter pentru Bloomberg.
Suntem în anul 2024. „Penurie de alimente în Europa? Singura întrebare este când, dar ei nu ascultă”, spune o voce neidentificată într-o transmisie video. Publicul stă liniștit, ascultând. Coliziunea dramatică a evenimentelor, bineînțeles, nu s-a produs încă.
Dar, timp de două zile, luna trecută, în centrul Bruxelles-ului, aproximativ 60 de oficiali guvernamentali și ai Uniunii Europene, experți în securitate alimentară, reprezentanți ai industriei și câțiva jurnaliști s-au adunat pentru a se confrunta cu posibilitatea unui lucru care abia dacă se afla pe radar acum câțiva ani: o criză alimentară în toată regula.
O criză alimentară în toată regula
Grupul s-a așezat într-o clădire renovată Art Deco Shell pentru a simula ceea ce s-ar putea întâmpla și pentru a contribui la elaborarea unor politici de prevenire, dar și de răspuns. La câteva străzi distanță, fermierii își intensificau protestele împotriva UE. Au întrerupt aprovizionarea supermarketurilor, ca și cum ar fi vrut să atragă atenția participanților.
Spațiul de lucru confortabil nu era nici pe departe un buncăr sau un subsol securizat într-o zonă de război. Dar imaginile video despre secetă, inundații și tulburări civile au creat un sentiment deranjant. „Așteptați-vă la un nivel de haos ridicat”, a avertizat Piotr Magnuszewski, un modelator de sisteme și designer de jocuri care a lucrat cu Națiunile Unite. „Este posibil să fiți confuzi uneori și să nu aveți suficiente informații. Vor exista călătorii în timp”.
A urmări cum una dintre cele mai bine hrănite regiuni din lume își testează sistemul alimentar subliniază un nivel tot mai ridicat de îngrijorare în rândul guvernelor cu privire la asigurarea aprovizionării populației. În decurs de patru ani, mai multe astfel de evenimente au zdruncinat modul în care sunt cultivate, distribuite și consumate alimentele.
Cum s-ar fi ajuns aici
Pandemia de coronavirus, invazia Rusiei în Ucraina și întreruperile de pe rutele de transport maritim importante au perturbat lanțurile de aprovizionare. Și au făcut ca prețurile să crească vertiginos. Vremea capricioasă și extremă perturbă acum în mod regulat agricultura. În acest context, oficialii nu se mai întreabă când ar putea apărea o criză alimentară, ci mai degrabă cu câte crize pot face față în același timp.
Și astfel, suntem în 2025 și există mai multe recolte eșuate la nivel mondial. Acestea au un impact asupra prețurilor la hrana pentru animale, ceea ce reduce producția de animale și de pește. Unele nave care transportă recolte se îndepărtează de Europa pentru a satisface ofertanții mai mari din alte părți ale lumii.
Limitele exporturilor de ulei de palmier din Asia reduc acum aprovizionarea cu alimente de bază zilnice, de la margarină la pâine. Se răspândesc acuzații de lăcomie corporatistă, dezinformare și teorii ale conspirației. „Oportunitatea subiectului a fost incredibil de actuală”, a declarat Katja Svensson, consilier principal pe probleme de sisteme alimentare în cadrul Consiliului Nordic de Miniștri.
Aceasta a participat la simulare. Ea dorește acum ca regiunea sa să se mențină la același nivel. „Când vine vorba de filme, este captivant. Devii cu adevărat parte din cele întâmplate și are un impact mult mai mare”, a spus ea.
Imitația realității
Testele de stres au fost o trăsătură comună în industria bancară de la criza financiară. Asta în timp ce oficialii guvernamentali și factorii de decizie politică din SUA au făcut din când în când așa-numitele wargaming-uri (jocuri video cu tema războiului – tradus din limba engleză). Chiar și unul care a implicat o pandemie cu doar câteva luni înainte ca coronavirusul să lovească.
În Europa, exercițiile conduse de guverne sunt mai rare. Cu atât mai puțin cele axate pe alimentație, potrivit lui Magnuszewski, director științific la Centrul pentru Soluții Sistemice din Wroclaw, Polonia. Aparent, Europa se află într-o poziție de invidiat. Este unul dintre cei mai mari furnizori de produse alimentare din lume, de la cereale și produse lactate la carne de porc și ulei de măsline, cu unele dintre cele mai scăzute niveluri de insecuritate alimentară.
În medie, doar 14% din cheltuielile gospodăriilor au fost alocate pentru alimente în 2021, comparativ cu aproximativ 60% în Nigeria și 40% în Egipt. Indicele global de securitate alimentară clasifică în mod regulat țările europene ca fiind cele mai sigure din lume.
Dar există vulnerabilități. Fenomenele meteorologice și climatice îi afectează în mod regulat pe fermieri, ceea ce va costa Europa peste 50 de miliarde de euro în pierderi economice în 2022. Costul îngrășămintelor și al energiei necesare pentru a crește culturile și a menține în funcțiune serele a crescut vertiginos în urma invaziei Rusiei în Ucraina, notează Bloomberg.
