Lumea la zi

Ce importanță are agricultura în economia Armeniei. Aproape jumătate din populația țării din Caucaz lucrează pământul

Agricultura Armeniei
sursa foto: dreamstime.com

Agricultura are o importanță majoră în economia Armeniei, în condițiile în care țara din Caucaz are 2,1 milioane de hectare de terenuri agricole, adică 72% din suprafața țării. Totuși, cea mai mare parte este reprezentată de pășuni de munte, iar terenul cultivabil are o pondere de doar 16%, acesta fiind împărțit în 452.900 de hectare de teren arabil și 27.300 de hectare de livezi și podgorii.

Mai mult, la începutul anilor 2000, 46% din forța de muncă era angajată în agricultură, spre deosebire de 26% în anul 1991, după destrămarea URSS și renunțarea la industriile promovate de sovietici. În acei ani, Armenia importa aproximativ 65% din produsele sale alimentare.

Armenia a decis în 1990 privatizarea terenurilor și a dat startul agriculturii private

În 1990, Armenia a devenit prima republică sovietică care a adoptat o lege de privatizare a terenurilor, iar din acel moment terenurile agricole armenești au trecut în sectorul privat într-un ritm mai rapid decât în orice altă republică. Cu toate acestea, rapiditatea și dezorganizarea realocării terenurilor a dus la dispute și nemulțumiri în rândul țăranilor care primeau terenurile de la stat.

Deosebit de problematice au fost alocarea drepturilor de apă și distribuirea materialelor și echipamentelor de bază. Mai mult, întreprinderile conexe, cum ar fi prelucrarea alimentelor și operațiunile de seră, au rămas adesea în mâinile statului, reducând avantajele proprietății private a terenurilor.

Privatizarea rapidă și decisivă a eliminat rapid fermele colective și de stat, care dominaseră agricultura armeană în perioada sovietică. Încă din 1992, privatizarea fermelor colective și de stat a făcut ca 63% din câmpurile cultivate, 80% din livezi și 91% din podgorii să ajungă în mâinile fermierilor familiali armeni.

În 2006, fermierii familiali produceau 98% din producția agricolă brută, adică, în 15 ani, agricultura armeană s-a transformat complet de la modelul sovietic tradițional al marilor întreprinderi agricole la modelul orientat spre piață al fermelor individuale sau familiale, fiind o bază importantă a economiei Armeniei.

Sute de mii de ferme mici lucrau pământurile armene

Programul de privatizare a dus la o creștere imediată de 15% a producției agricole brute între 1990 și 1991. Creșterea agricolă a continuat fără încetare, iar până în 2006 producția agricolă brută a crescut cu 75% față de nivelul din 1990.

Acest record de creștere nu a fost egalat de niciuna dintre țările CSI (Comunitatea Statelor Independente), ceea ce plasează Armenia într-o poziție unică de performer agricol în rândul fostelor republici ale Rusiei sovietice. În 1993, guvernul a pus capăt restricțiilor privind transferul de terenuri private, un pas care se aștepta să crească substanțial dimensiunea medie (și, prin urmare, eficiența) a parcelelor private.

La sfârșitul anului 1993, se estimează că funcționau aproximativ 300.000 de ferme mici (între unu și cinci hectare). În acel an, recoltele au fost abundente, dar starea dezastruoasă a infrastructurii de transport a împiedicat ameliorarea penuriei de alimente în centrele urbane care au provocat o adevărată criză socială în Armenia.

Care este impactul agriculturii în economia Armeniei

Agricultura Armeniei se desfășoară în principal în văile și versanții munților de pe terenul accidentat al Armeniei, pășunile montane cele mai înalte fiind folosite pentru pășunatul animalelor. Solul vulcanic fertil permite cultivarea grâului și a orzului, precum și pășunatul pentru oi, capre și cai.

Cu ajutorul irigațiilor, smochinele, rodiile, caisele și măslinele sunt cultivate și în valea subtropicală limitată a râului Aras și în văile de la nord de Erevan, unde se găsesc cele mai bogate terenuri agricole. Armenia produce, de asemenea, piersici, nuci și gutui, iar coniacul său se bucură de o reputație mondială.

Irigarea este necesară pentru majoritatea culturilor, iar construcția de canale și a unui sistem de irigații a fost printre primele proiecte majore de stat ale republicii sovietice în anii ’20, lucru care a ajutat economia Armeniei.

Viță de vie din Armenia

sursa foto: dreamstime.com

Până în anii ’60, terenul arabil a fost extins cu 20%, comparativ cu perioada pre-sovietică. Majoritatea fermelor aveau electricitate la începutul anilor ’60, iar mașinile erau ceva obișnuit. În epoca sovietică, femeile reprezentau cea mai mare parte a forței de muncă agricolă, asta după ce un mare procent dintre bărbații tineri au răspuns la campania de industrializare sovietică prin migrarea în centrele urbane.

În 1989, fermele exploatau aproximativ 13.400 de tractoare și 1.900 de combine. Spre deosebire de alte țări din CSI, Armenia nu a suferit o scădere catastrofală a inventarului de mașini agricole în timpul privatizării, iar în 2006 existau 14.600 de tractoare și 1.700 de combine în fermele armene.

Producția agricolă, orientată către culturi

Producția agricolă este puternic orientată către culturi, care în 2006 reprezentau 64% din producția agricolă brută. Principalele produse agricole sunt cerealele (în principal grâu și orz), cartofii, legumele, strugurii (atât de masă, cât și de vin) și fructele. În 2006, Armenia producea 212.500 de tone de cereale, 539.500 de tone de cartofi, 915.000 de tone de legume și pepeni, 286.000 de tone de fructe și 201.400 de tone de struguri. Armenia are o tradiție în industria viticolă, aici fiind descoperită și cea mai veche cramă din lume, veche de aproape 8.000 de ani.

Pomi fructiferi Armenia

sursa foto: dreamstime.com

Toate aceste cifre (cu excepția cerealelor) constituie creșteri semnificative în comparație cu 1989, când Armenia a produs 200.000 de tone de cereale, 266.000 de tone de cartofi, 485.000 de tone de legume, 170.000 de tone de fructe și 119.000 de tone de struguri. Producția de animale în 2006 a ajuns la 66.800 de tone de carne (greutate de sacrificare), 620.000 de tone de lapte și 464 de milioane de ouă. Cifrele corespunzătoare producției de animale în 1989 au fost de 105.000 de tone de carne, 491.000 de tone de lapte și 561.000 de tone de ouă, și anume, doar producția de lapte a crescut semnificativ în perioada post-sovietică.

Producția agricolă a Armeniei

Conform statisticilor oficiale recente, ultimele fiind din 2018, Armenia are o producție agricolă complexă, pornind de la cereale, până la cartofi și struguri.

Fructe deshidratate din Armenia

sursa foto: dreamstime.com

Mai mult, este cel de-al 12-lea producător mondial de caise, după cum urmează:

  • 415 mii de tone de cartofi
  • 199 mii de tone de legume
  • 187 mii de tone de grâu
  • 179 mii de tone de struguri
  • 138 mii de tone de roșii
  • 126 mii tone de pepene verde
  • 124 mii tone de orz
  • 109 mii tone de mere
  • 104 mii tone de caise (al 12-lea producător mondial)
  • 89 mii tone de varză
  • 54 mii de tone de sfeclă de zahăr
  • 52 mii tone de piersici
  • 50 de mii de tone de castraveți
  • 39 mii tone de ceapă

La acestea se adaugă producții mai mici de alte produse agricole.