Infofinanciar > Info > Este oficial și indicat! Când pot românii cumula pensia de la stat cu alte venituri?
Info

Este oficial și indicat! Când pot românii cumula pensia de la stat cu alte venituri?

Este oficial și indicat! Când pot românii cumula pensia de la stat cu alte venituri?
Sursa foto: graiulsalajului.ro

Sistemul public de pensii din România prevede condiții și reguli clare legate de drepturile bănești primite de seniorii României. Pensionarii pot cumula pensia primită de la stat cu alte venituri, însă în anumite condiții.

Această implementare de cumulare a pensiei reprezintă o oportunitate pentru români de a-și crește veniturile lunare. Pensia poate fi cumulată cu un salariu, venituri din drepturi de autor sau drepturi de proprietate intelectuală.

Cu toate că anumite persoane pot beneficia de această măsură, nu toate tipurile de pensii se încadrează în categoria care permite cumularea sumei primite de la stat cu alte venituri provenite din salariu sau surse externe.

Cine poate opta pentru cumularea pensiei cu salariul sau alte venituri

O persoană care beneficiază de pensie acordată din fondul public și obține venituri din alte surse aplică metoda cumulului de venituri.

Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii susține că persoanele care beneficiază de anumite tipuri de pensii acordate din bugetul asigurărilor publice au dreptul să realizeze prin lege cumul pensie cu salariul sau cu alte venituri, dacă îndeplinesc anumite condiții.

Legislația prevede că pensionarii sistemului public, indiferent de categoria în care se încadrează, pot cumula venitul obținut de la stat cu banii realizați din alte activități independente, conform reglementărilor prezente în Codul fiscal. Pot beneficia de cumulul de venituri oamenii care au intrat la pensie prin atingerea limitei de vârstă de funcționare pe piața muncii, dar și cei care primesc pensie de urmaș, adică copiii cu vârsta de până la 16 ani, dacă aceștia își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată primesc bani de la stat  până la vârsta de 26 de ani).

De asemenea,  se pot încadra la cumulul de venit cei care au intrat la pensie din motive de invaliditate, aflați în gradul I sau II de invaliditate, precum și cei care obțin pensie de urmaș, încadrați în aceeași categorie de invaliditate. Se încadrează și oamenii care primesc pensie de invaliditate, gradul III de invaliditate, precum și  pensia de urmaș a copilului încadrat în acest grad de invaliditate, pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale. Consilierii locali sau județeni pot cumula veniturile obținute din această calitate cu orice categorie de pensie.

Care sunt condițiile cumulării de venituri

Pensia anticipată sau parțial anticipată, pensia de invaliditate gradul I, II și III, pensia de urmaș gradul I, II ȘI III de invaliditate nu se cumulează cu venituri obținute în baza unui contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu (funcționar public) sau de persoane care desfășoară activități în funcţii elective, cu excepția consilierilor locali sau județeni, sau oamenilor numiți de către autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului.

De asemenea, membrii dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti prezintă drepturi și obligații conform  condițiilor Legii nr. 263/2010. În aceste situații, cumulul nu se realizează când se depăşește jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv. Această regulă nu este aplicată consilierilor locali sau județeni.

Pensia de urmaș a soţului supravieţuitor încadrat în gradul I sau II de invaliditate, pensia de urmaș a soțului supraviețuitor, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului și pensia de urmaș a soţului supravieţuitor care are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani nu se cumulează în cazul acelorași condiții menționate mai sus. Pentru situațiile menționate, non-cumulul este aplicat dacă veniturile obținute depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, conform RomâniaTV