Au trecut două decenii de când epoca zborurilor comerciale supersonice s-a încheiat odată cu aterizarea finală a Concorde pe un aerodrom din sud-vestul Angliei. În ultimii ani, numeroși pretendenți la tron, precum avioanele supersonice, hipersonice, avioane alimentate cu hidrogen sau cu tehnologie anti-boom, au zburdat, cel puțin din punct de vedere conceptual.
Dar multe dintre aceste proiecte care promiteau călătorii super-rapide fără întreruperi au intrat în impas, s-au încheiat sau au suferit întârzieri. Acum, un start-up european în domeniul hipersonic are o încercare la succes, promițând un timp de călătorie atrăgător, cum ar fi de la Frankfurt la Sydney în 4 ore și 15 minute, sau de la Memphis la Dubai în 3 ore și 30 de minute.
Călătorii cu avioane hipersonice
Conceptul Destinus constă în zboruri alimentate cu hidrogen la o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului, reducând durata zborului la mai puțin de un sfert din durata călătoriilor aeriene comerciale actuale. Cu sediul central în Elveția și o echipă de aproximativ 120 de angajați răspândiți în Spania, Franța și Germania, Destinus a fost înființată în 2021, dar a atins rapid etape importante. Primele sale două prototipuri au efectuat cu succes zboruri de testare. Cel de-al treilea prototip al său, Destinus 3, urmează să efectueze primul zbor, până la sfârșitul anului. Martina Löfqvist, managerul de dezvoltare al afacerii companiei, a discutat cu CNN prin apel video pentru a explica modelul acesta de avion și de ce echipa speră că acest proiect poate fi cel care să deschidă în sfârșit noua eră a călătoriilor hipersonice.
„Există diferite abordări pentru a face acest lucru”, spune Löfqvist. În timp ce alți concurenți de top din domeniu, cum ar fi Boom Supersonic, „se concentrează mai mult pe dezvoltarea machetelor și pe înțelegerea modului în care funcționează, dar și pe încercarea de a face aceste aeronave să funcționeze cu ajutorul unui pilot, noi mergem direct la zboruri autonome.” Strategia este de a „dezvolta drone de dimensiuni mai mici înainte de a le extinde pentru a deveni aeronave mari pilotate sau care transportă pasageri”.
Hidrogenul este combustibilul ales de Destinus datorită faptului că este o sursă de energie curată, regenerabilă, din ce în ce mai puțin costisitoare, pentru ca aeronava să fie capabilă să își realizeze ambițiile de viteză și de rază lungă de acțiune. Aviația alimentată cu hidrogen se află încă la început, motoarele cu reacție pe bază de hidrogen nefiind încă folosite în scopuri comerciale. Airbus dezvoltă un motor cu reacție pe bază de hidrogen despre care se spune că va începe testarea în zbor din anul 2026. „Încercăm să ajungem la o autonomie foarte, foarte ultra-lungă cu vehiculele noastre și anume să zburăm din Europa până în Australia la Mach 5. Utilizarea kerosenului înseamnă că vehiculul ar deveni destul de greu, în timp ce hidrogenul este foarte ușor în comparație.” a spus Löfqvist. De asemenea, hidrogenul are o densitate energetică mai mare decât combustibilul tradițional pentru avioane.
Designul unic al aeronavelor
Obiectivul pe termen lung este de a ajunge la un vehicul alimentat în totalitate cu hidrogen și cu zero emisii, dar, în timp ce producția de hidrogen este încă în creștere, planul său pe termen scurt este de a alimenta decolarea cu Jet A , combustibilul convențional pentru aviație și apoi de a schimba atunci când vor atinge viteze mari „deoarece hidrogenul nu devine cu adevărat util sau mai bun decât Jet A până când nu se ajunge la viteze supersonice”. Prototipurile Destinus sunt avioane cu caroserie mixtă în formă de „waverider ”, adică un design hipersonic conceput pentru prima dată în anii 1950, dar care nu a ajuns niciodată în producție, iar originile elvețiene și franceze ale companiei sunt reflectate de vopseaua inspirată de Munții Alpi.
Forma devenită clasică „a fost studiată timp de mulți, mulți ani”, spune Löfqvist. „Scopul ei este de a putea călători deasupra undelor de șoc care sunt generate de vehiculul în sine. Este o formă destul de eficientă în care poți folosi mai puțin combustibil pentru a zbura prin ea, deoarece ai mai puțină rezistență cu aerul.” a explicat managerul de dezvoltare al companiei. Bineînțeles, cu fiecare nou prototip, Destinus se rafinează și ajustează designul. Peste două decenii, echipa se așteaptă ca ambarcațiunile cu care lucrează să arate puțin diferit față de modelele pe care le testează acum.
Următorul prototip, Destinus 3, va fi supersonic și se speră ca acesta să ajungă la zborul propulsat cu hidrogen în 2024. „Acesta este un vehicul destul de masiv. Are aproximativ aceleași dimensiuni ca și prototipul anterior, în sensul că are în jur de 10 metri lungime, dar este de 10 ori mai greu și, probabil, și de 20 de ori mai complex, atât în ceea ce privește structura, cât și în ceea ce privește sistemul de propulsie.” a spus Löfqvist. Calendarul sperat este ca, până în anii 2030, compania să poată lansa o aeronavă la scară mai mică, cu o capacitate de aproximativ 25 de pasageri, care va avea unele limitări în ceea ce privește autonomia și se va concentra în totalitate pe clienții de la clasa business. Până în anii 2040, versiunea sa la scară completă va avea mai multe clase, inclusiv clasa economică. Compania speră că până atunci „prețurile hidrogenului vor scădea semnificativ, astfel încât să putem reduce apoi prețurile zborurilor, de asemenea, în mod semnificativ, pentru aceste zboruri cu rază de acțiune foarte lungă”, conform CNN .
