Pactul Climatic European este o inițiativă de mediu coordonată de Direcția Generală pentru Acțiune Climatică (DG Clima) în cadrul Comisiei Europene. România are 20 de ambasadori ai Pactului care promovează și coordonează diferite proiecte din zona de sustenabilitate și energie verde. Unul dintre ei este președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba.
În ultimele luni vedem cum inițiativele de mediu ale Uniunii Europene sunt puse la încercare de contextul în care ne aflăm: criza energetică și războiul din Ucraina. Despre provocările celui mai complex plan de protejare a climei am discutat cu Borboly Csaba, președinte al Consiliului Județean Harghita și ambasador al Pactului Climatic European.
El ne-a vorbit despre aceste provocări atât în context local, mai precis în Harghita, dar și la nivel regional. Pentru el, politicile privind clima, energia precum și piața carbonului nu ar trebui să afecteze gospodăriile, microîntreprinderile și întreprinderile mici. Ei reprezintă actorii care pot fi cel mai afectați de criza energetică, cu potențialul de a cădea în zona de sărăcie energetică. Pe lângă potențialele efecte asupra oamenilor de rând, Borboly Csaba a vorbit și despre industriile care vor avea cele mai multe provocări ca efect al prevederilor Green Deal.
Măsurile de mediu nu ar trebui să afecteze negativ gospodăriile
Care credeți că sunt, în contextul actual, principalele provocări cu privire la atingerea obiectivelor din Pactul Climatic European?
Borboly Csaba: Pactul Climatic European este un mecanism foarte ambițios și se prevede eficiența acestuia, existând la nivel european mulți specialiști în acest domeniu. Bunele practici și propunerile se formulează la diferite niveluri de guvernare, și am speranța că toți indicatorii vor fi realizați. În același timp, de când s-a lansat, au apărut diferite provocări pe care trebuie să le luăm în considerare, printre ele – despre care am relatat ca raportor în opinia Comitetului Regiunilor – fiind impactul social al acestuia.
Cea mai importantă provocare, din acest punct de vedere, este faptul că politicile privind clima, energia, precum și piața carbonului nu ar trebui să afecteze gospodăriile, microîntreprinderile și întreprinderile mici vulnerabile și utilizatorii de mobilitate, inclusiv cei din zonele rurale și îndepărtate, deoarece s-a înregistrat o creștere semnificativă a ponderii persoanelor care se confruntă cu sărăcia energetică, precum și în materie de mobilitate, de anul trecut, din cauza creșterii susținute a prețurilor la energie.
Cum anticipați că o să arate transformarea economică în urma acestui Pact Climatic European?
Borboly Csaba: Autonomia strategică este esențială în ceea ce privește aprovizionarea cu energie a Europei. Însă, consider că nu este suficientă eliminarea treptată a dependenței noastre de aprovizionarea cu combustibili fosili din importuri, iar planul RePowerEU este un mod de a accelera tranziția energetică curată, de a reduce dependența UE de importurile de energie și de materii prime și, astfel, de a diminua riscurile ce ar putea rezulta din aceste importuri.
Aceasta înseamnă că, în cazul în care Planul va fi de succes și vor fi realizate investițiile masive și măsurile concrete necesare, se va accelera dezvoltarea energiei din surse regenerabile, va crește eficiența energetică, circularitatea și energia electrică curată și hidrogenul verde, precum și cercetarea în domeniul combustibililor sustenabili alternativi vor fi astfel prioritizate și corelate.
Către o nouă direcție europeană
Totodată, revenind le provocările în domeniul impactului social, am speranța că vor fi evaluate într-un mod concret și specific nevoile reale nu numai la nivel național, dar și la nivel local, care ar permite o apreciere mai exactă a impactului distributiv al mecanismului, și astfel tranziția verde va fi accesibilă tuturor, inclusiv și celor care în prezent încă trăiesc în sărăcie energetică. Nu în ultimul rând, am speranța că programele lansate în cadrul Pactului Climatic vor contribui la o educație a tinerilor și a noii generații în acest domeniu, și astfel vom ajunge la un context în care termenii de eco-aware sau green deal nu vor mai fi termeni de trend, ci o normalitate în rândul tinerilor și a adulților.
Când vorbim despre „durabilitate” care este primul lucru care vă vine în minte?
Borboly Csaba: Termenul de ”durabilitate”, ca și cel de ”sustenabilitate”, este din ce în ce mai des folosit atât în proiecte ca cerințe, cât și în comunicate, strategii și obiective de dezvoltare. Însă acest termen pentru mine nu este numai un cuvânt folosit pentru a întări credibilitatea și importanța unui obiectiv sau a unei acțiuni, ci înseamnă muncă, proactivitate și investiție în activități, în timp, în echipă. Astfel, durabilitatea necesită un efort în plus pentru a asigura susținerea pe termen lung a unui rezultat realizat în baza unui proiect precedent. Dacă vorbim despre pactul verde și tranziția spre o economie verde, bineînțeles că și în acest context trebuie asigurată durabilitatea, respectiv aplicabilitatea măsurilor realizate pe termen lung atât în protecția mediului înconjurător, dar și în îmbunătățirea calității vieții oamenilor.
Unde credeți că acest Pact va întâmpina cele mai multe piedici, în ce industrie?
Borboly Csaba: În cadrul activității mele din Comitetul Regiunilor întotdeauna subliniez faptul că principiul ”one size fits all” nu va aduce nici succes, nici rezultate. Ca de exemplu, așezările rurale și întreprinderile familiale agrare, respectiv fermierii mici din județul Harghita nu pot fi situate în aceeași categorie cu fabricile sau uzinele de prelucrare a cărnii sau a laptelui din Germania sau Franța.
Necesitatea unui mecanism de suport pentru cei vulnerabili
Consider că, dacă nu va exista un mecanism de suport pentru utilizatorii de energie vulnerabili la nivelul UE, acest proces ar putea avea ca rezultat creșterea prețului la combustibilii fosili, care va avea un impact social semnificativ. Acesta va afecta gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și micile întreprinderi indiferent de tipul sectorului industrial, și utilizatorii de mobilitate, care cheltuiesc o mare parte a veniturilor lor pe energie și transport și care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative la prețuri accesibile. O astfel de situație este o provocare, și nu o piedică! Pentru că știu că pot fi găsite soluții și mecanisme de suport atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Însă pentru aceasta este important să fie implicate în procesele decizionale și autoritățile publice locale, pentru că ei sunt cel mai aproape de realitățile, datele și provocările locale, respectiv de cetățeni. Deci trebuie asigurat principiul guvernanței pe mai multe niveluri.
Cât de importantă este economia circulară în cadrul obiectivelor din Pactul Verde European? Cum promovați economia circulară în județul Harghita?
Borboly Csaba: Economia circulară este unul din cei mai importanți piloni ai Pactului Verde, deoarece aceasta va reduce presiunea asupra resurselor naturale, va contribui la crearea locurilor de muncă și la protejarea, păstrarea biodiversității. Acesta vizează de asemenea modul în care sunt concepute produsele și asigură reducerea deșeurilor. În județul Harghita încercăm să promovăm aceste măsuri pe mai multe niveluri, printre care doresc să subliniez eforturile noastre de digitalizare a serviciilor publice, a relațiilor cu publicul, respectiv la nivelul prelucrării produselor locale. Prin sprijinirea producătorilor locali și a activității lor de prelucrare a materiilor locale naturale vizăm prelucrarea sustenabilă a materiilor prime și astfel consolidarea circularității într-un mediu fără substanțe toxice.
Când am putea vedea județul Harghita cu emisii 0 de carbon?
Borboly Csaba: Avem speranța că acest obiectiv se va putea realiza în cât mai scurt timp posibil și că vom avea toate resursele și sprijinul necesar pentru a se încadra în termenul limită de 2050 stabilit de UE prin Pactul Verde European.
Dintre toate obiectivele de mediu ale Green Deal, care credeți că este cel mai important?
Borboly Csaba: Consider că toate obiectivele Pactului Verde sunt importante, deoarece acestea se interconectează la un anumit nivel și reflectă diferite segmente ale provocărilor curente în privința protecției mediului în viitor. Fie că vorbim despre neutralitatea climatică, tranziția justă socială, economia circulară, inovație în domeniul energiei verzi, fie despre protecția biodiversității și sprijinirea agriculturii și a regiunilor rurale, este importantă să se mențină acest aspect integrat al mecanismului.
