Operatorul de zbor aerian Tarom a efectuat prima aterizare pe Aeroportul Internațional Brașov Ghimbav. Aeronava din flota companiei de stat a fost întâmpinată cu sunete de fanfară, iar pompieriii au marcat de asemnea evenimentul și au pus tunurile de apă în funcțiune.
Avionul a fost pilotat de Cătălin Prunariu, fiul singurului cosmonaut român care a ajuns în spațiu, Dumitru Prunariu. Durata zborului București-Brașov, în condiții atmosferice normale nu ar trebui să dureze mai mult de 32 de minute.
Prima cursă Tarom a aterizat pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav
Un detaliu semnificativ care trebuie menționat constă în fatul că traficul aerian din Brașov este supravegheat din Arad. Gabriel Davidescu, directorul UTI explică tehnologia care face ca acest lucru să fie posibil.
În linii mari este vorba de un sistem de securitate și instalații implementat de UTI construction and Facility Management, o soluție care a fost folosită prima dată în Suedia de renumitul producător de motoare Sab și care datează din 2015.
Însă, tehnologia nu a eliminat toate provocările pe care le au avut de înfruntat reprezentanțiii Aeroportului Internațional Brașov Ghimbav. De exemplu, sistemul de radionavigație și turnul virtual de control operat din Arad a dat mari bătăi de cap angajaților gării aeriene.
Aeroportul este dotat cu tehnologie de ultimă oră
„Este pentru prima dată implementată în România această tehnologie. Este o soluţie nouă. A fost implementată pentru prima dată în Suedia de către unul dintre partenerii noştri de tehnologie SAAB, un nume care nu mai necesită niciun fel de prezentare. Acest concept a fost implementat pentru prima dată într-un aeroport din Suedia, în 2015. În proiectul de sisteme de radio-navigație noi am avut parteneri importanţi de tehnologie alături de noi”, a explicat directorul UTI Construction and Facility Management.
Totodată, Davidescu a motivat decizia constructorilor de a opera un turn virtual în detrimentul unui tradițional. Pe scurt, este vorba de costurile de utilizare și de construcție, se pare că acestea sunt mult mai mici în situația de față și, poate cel mai important aspect, normele de siguranță care sunt mult mai temeinice.
„Costă mai mult să facem un turn de control obişnuit. Costă puţin mai mult să facem un turn de control obişnuit. Un turn remote (n.r. la distanță) ajunge să coste mai puţin decât un turn fizic. Numai construcția în sine şi betoanele care se toarnă pentru un turn clasic ajung să coste mai mult decât toată tehnologia necesară pentru a face povestea aceasta remote. Dar nu argumentele legate de costurile de investiții au fost, ci cele legate de siguranţă şi, nu în ultimul rând, de reducerea costurilor de operare”, a explicat Davidescu, directorul UTI.
