Un deputat german de rang înalt a condamnat începutul lent al unei campanii de consolidare a forțelor militare ale țării, anunțat după invazia Rusiei în Ucraina anul trecut.
Eva Högl, comisarul parlamentar pentru forțele armate, a declarat că nu a fost cheltuit „nici măcar un singur euro” dintr-un fond de 100 de miliarde de euro aprobat de parlamentari pentru Germania. Armata are chiar mai puține resurse decât avea înainte de atacul Rusiei, a adăugat ea.
Germania a renunțat în februarie la atitudinea sa pacifistă
Invazia Ucrainei a determinat Germania să anunțe o creștere masivă a cheltuielilor militare, o schimbare majoră de politică. Cancelarul Olaf Scholz a fost ovaționat în picioare în parlament la 27 februarie anul trecut, când a anunțat îndepărtarea radicală de tradiția pacifistă a Germaniei.
Noua politică a inclus un angajament față de obiectivul de cheltuieli al NATO de 2% din PIB pentru apărare, precum și față de fondul special de 100 de miliarde de euro. Mai mult de un an mai târziu, Högl, din același partid de stânga ca și cancelarul, a declarat: „Din păcate, trebuie să constat că, în 2022, nu a fost cheltuit niciun euro sau cent din acest fond special”.
Armata Germaniei are ”prea puțin din toate”
Prezentându-și raportul anual în fața colegilor deputați, ea a spus că forțele armate au avut „prea puțin din toate, chiar mai puțin decât la 24 februarie 2022”, referindu-se la ziua invaziei rusești din Ucraina Aceasta a adăugat că barăcile militarilor din Armata Germană (denumită în limba germană Bundeswehr) erau „jalnice”, unele dintre ele fiind lipsite de „toalete funcționale, dușuri curate… facilități sportive în interior, bucătării pentru trupe, facilități de îngrijire, depozite de muniții și arsenale”.
În ciuda lipsei de cheltuieli pentru forțele proprii, Germania a trimis anul trecut sume mari de ajutor militar Ucrainei, de la sisteme de apărare aeriană la rachete. În ianuarie, a promis că va trimite tancuri Leopard 2 de ultimă generație.
„Situația cere ca noi să nu putem continua așa cum am făcut-o înainte de 24 februarie 2022”, a spus ea, adăugând că eforturile de reformare a armatei „trebuie să fie acum accelerate”, citează BBC. . Noul ministru german al apărării, Boris Pistorius, ar fi cerut 10 miliarde de euro în plus, susținând că fără aceste fonduri va fi imposibil să modernizeze forțele armate.
Högl a pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă va fi atins obiectivul de a recruta 203.000 de soldați până în 2031. Criticile ei se alătură unui cor de legislatori și oficiali care au cerut aprovizionarea și finanțarea mai rapidă a armatei.
Germania vrea să-și mărească ritmul de producție al industriei apărării
Industria de apărare din Germania spune că este pregătită să își intensifice producția, inclusiv tipurile de arme și muniții de care are nevoie Ucraina, dar are nevoie de claritate cu privire la ceea ce doresc guvernele înainte de a investi în capacități de producție suplimentare.
Ucraina a devenit al treilea cel mai mare importator de arme din lume în 2022, după ce invazia Rusiei a declanșat un flux mare de ajutor militar către Kiev din partea Statelor Unite și a Europei, potrivit think tank-ului suedez SIPRI.
Unele dintre aceste arme au fost transferate din stocurile militare occidentale către Ucraina, în timp ce, în alte cazuri, Kievul a cumpărat echipamente cu bani proprii sau cu fonduri furnizate de aliați. Dar există îngrijorări în special în ceea ce privește ritmul în care Ucraina folosește muniția, ceea ce pune la încercare capacitatea companiilor occidentale de apărare de a asigura aprovizionarea atât a armatei ucrainene, cât și a propriilor forțe armate.
„Ceea ce este important pentru noi, ca industrie, este să obținem predictibilitate”, a declarat șeful asociației producătorilor de armament din Germania într-un interviu acordat săptămâna aceasta agenției The Associated Press.
