Lumea la zi

Apocalipsa e aici! ONU constată scăderea speranței de viață și a veniturilor

La limita prăpastiei, Sursă foto: unsplash.com
Sursă foto: unsplash.com

În ultimii doi ani, nouă din zece țări au regresat în clasamentul Indexului de dezvoltare umană al ONU. Indicele de dezvoltare umană a fost lansat în 1990, acesta având rolul de a privi bunăstarea cetățenilor fiecărui stat, dincolo de PIB-ul fiecărei administrații.

Potrivit BBC, pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina și impactul schimbărilor climatice sunt cauzele care au încetinit procesul de dezvoltare globală.

Anul acesta, Elveția se află în fruntea indicelui, cu o speranță de viață de 84 de ani, o medie de 16,5 ani petrecuți în educație și un salariu mediu de 66.000 de dolari. La celălalt capăt al clasamentului se află Sudanul de Sud, unde speranța de viață este de doar 55 de ani. De asemenea, în această țară africană, oamenii petrec în medie doar 5,5 ani la școală și câștigă 768 de dolari pe an.

Regresele înregistrate în majoritatea celor 191 de țări incluse în indice, în special în ceea ce privește speranța de viață, au dus nivelurile de dezvoltare înapoi la cele înregistrate în 2016, inversând o tendință de 30 de ani.

În SUA, de exemplu, speranța de viață la naștere a scăzut cu mai mult de doi ani din 2019. În alte țări, declinul este mult mai mare.

Ultimii doi ani au dat peste cap omenirea

De la introducerea indicelui, de-a lungul anilor, multe țări s-au confruntat cu crize și au regresat, însă tendința globală a bunăstării a evoluat constant. Ultimii doi ani însă au fost primii în care s-a înregistrat o scădere a indicelui la nivel global de când aceste date sunt centralizate.

Totuși, impactul a fost inegal. Două treimi dintre țările bogate și-au revenit anul trecut, în timp ce majoritatea celorlalte au continuat să scadă.

Indicele din acest an se bazează pe date din 2021, „Dar perspectivele pentru 2022 sunt sumbre”, spune Achim Steiner, unul dintre autorii săi, care subliniază că peste 80 de țări se confruntă cu probleme în ceea ce privește plata datoriei naționale.

„Când optzeci de țări sunt la un pas de a se confrunta cu o astfel de criză, este o perspectivă foarte serioasă”, spune el.

„Asistăm la perturbări profunde, a căror continuitate se va desfășura pe parcursul mai multor ani.”

Cât trăiește un român

Speranța de viață la naștere în România, printre cele mai mici din Europa, a scăzut în anii pandemiei până la 72,9 ani, adică la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani.

Potrivit Victoriei Stoiciu, director de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, speranța de viață în România este scăzută din cauza sistemului de sănătate precar.

„Speranța de viață are o foarte mare legătură cu starea de sănătate a populației. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE; Mai există și factori legați de condițiile de trai și de viață. De la alimentație – să ne uităm care e coșul alimentar al românilor, știm foarte bine că avem unul dintre cele mai mici consumuri de legume și fructe din UE sau la sport, avem o populație sedentară, și până la condițiile de muncă, pentru că spre deosebire de alte state din UE avem o mare parte a populației care e ocupată în construcții sau industrie, care vin la pachet cu boli profesionale.”, a mărturisit Stoiciu, potrivit Digi24.