Economia Rusiei s-a dovedit „neașteptat” de rezistentă în fața sancțiunilor occidentale dure de anul trecut, potrivit celei mai recente analize a celor de Reuters. Chiar și așa, o revenire la prosperitatea economică de dinaintea conflictului „ar putea fi acum departe”, deoarece mai multe cheltuieli guvernamentale sunt direcționate către armată.
Chiar și previziunile interne făcute la scurt timp după ce Moscova a trimis trupe în Ucraina, în urmă cu un an, au prezis că economia se va contracta (își va diminua nivelul) cu peste 10% în anul 2022, depășind cifrele scăzute înregistrate după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar și cele din timpul crizei financiare din 1998. Dar prima estimare a agenției de statistică Rosstat, în cazul Rusiei, se raportează acum o contracție „mai modestă”, de doar 2,1% pentru anul trecut.
Economul Putin
„Economia și sistemul de guvernare din Rusia s-au dovedit a fi mult mai puternice decât presupunea Occidentul”, a declarat recent președintele rus Vladimir Putin. „Calculele lor nu s-au adeverit”, continuă liderul politic. Prețurile ridicate în ceea ce privește exporturile rusești de energie au ajutat la „amortizarea loviturii provocate de sancțiunile menite să izoleze Rusia din punct de vedere economic”, notează cei de la Reuters în analiza lor. Asta se întâmpla în timp ce rubla a ajuns până la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani.
Banca centrală a Rusiei, condusă de Elvira Nabiullina, a menținut o constantă, în ciuda faptului că a pierdut accesul la rezervele internaționale în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Dar analiștii văd totuși un cost de oportunitate substanțial și de lungă durată din ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială” din Ucraina. Înainte de începerea conflictului, guvernul prevăzuse o creștere economică de 3% anul trecut.
Surpriza din partea Rusiei
„Faptul că economia Rusiei a surprins pe toată lumea anul trecut este cu siguranță un factor de luat în seamă”, a declarat Grigori Jirnov, analist pentru canalul Telegram My Investments. „Cu toate acestea, este mai bine să comparăm dinamica în raport cu ceea ce ar fi fost dacă ar fi continuat tendința anterioară”, mai spune Jirnov care mai afirmă faptul că economia rusească nu va recăpăta dimensiunea din 2021 până în 2025, „iar nivelul PIB-ului (Produsul Intern Brut – n.r.) care ar fi putut fi atins în absența crizei de anul trecut va fi cu greu ceva realizabil în următorii 10 ani”.
Moscova găsește noi piețe în Asia pentru exporturile sale de petrol și gaze naturale, care reprezintă sufletul economiei naționale, și a menținut aprovizionarea cu bunuri de consum prin intermediul unui sistem de importuri. O campanie de „de-dolarizare” înseamnă că rubla și-a dublat ponderea în decontările internaționale ale Rusiei, a declarat Putin. Băncile, între timp, caută mijloace interne de a revigora profiturile. Putin le-a spus apoi elitelor din mediul de afaceri să investească în Rusia, afirmând că „rușii obișnuiți nu au simțit nicio compasiune pentru pierderea iahturilor și a vilelor lor”.
Apărarea, mai presus de orice
„Apărarea țării este, bineînțeles, cea mai importantă prioritate, dar atunci când rezolvăm sarcini strategice în acest domeniu, nu trebuie să repetăm greșelile trecutului, nu trebuie să ne distrugem propria economie”, a mai fost una dintre declarațiile lui Vladimir Putin. Dar Rusia își intensifică acum cheltuielile militare, iar deturnarea fondurilor de la spitale și școli va împiedica, în cele din urmă, dezvoltarea infrastructurii economice civile.
Creșterea cheltuielilor și scăderea veniturilor au dus la un deficit bugetar de 25 de miliarde de dolari în luna ianuarie, în timp ce excedentul de cont curent s-a redus la mai mult de jumătate față de anul precedent. În timp ce ministerul de Finanțe a promis că deficitul nu va scăpa de sub control, utilizarea fondului riscă să reducă capacitatea de cheltuieli viitoare a Moscovei și să alimenteze riscurile de inflație.
Banca centrală, a cărei analiză a sănătății economice a Rusiei este în mod constant mai pesimistă decât cea a lui Putin, a avertizat că adâncirea deficitului bugetar are efecte inflaționiste și a declarat că este mai probabil să majoreze ratele dobânzii de la 7,5% în acest an decât să le reducă.
