Bilanțul războiului din Ucraina la un an de la declanșare: Partida de poker dintre Occident și Rusia încă se joacă

Războiul din Ucraina este încă departe de a se fi sfârșit, evoluțiile din ultima perioadă indicând faptul că Moscova se pregătește pentru o confruntare armată pe termen lung. În fața unei asemenea strategii, Kievul nu are decât o singură șansă – să nu se oprească din luptă pentru că, dacă o face, Ucraina probabil că va dispărea. După un an de război, devine tot mai evident că partea care va avea puterea să pluseze are șanse de câștig.

Pe 24 februarie 2023, războiul din Ucraina a împlinit un an, o „aniversare“ nefastă, nedorită de niciuna din părțile beligerante. Nici măcar de Rusia, care își planificase o victorie rapidă, precum cea din 2014, din Crimeea, a cărei anexare a durat 33 de zile.

De data aceasta însă, Ucraina a fost pregătită să facă față „operațiunii speciale“ declanșate de Vladimir Putin. Și asta pentru că Occidentul a renunțat la strategia de condamnare pasivă a agresiunii, implicându-se activ în susținerea regimului de la Kiev. Ca urmare, la un an de la începutul invaziei, Rusia se află în situația de a recunoaște public că obiectivul său pe termen scurt nu mai este cel de a câștiga războiul, ci de a nu pierde mai mult din ce a cucerit deja.

Pe termen lung însă… previziunile au un grad scăzut de acuratețe. Garri Kasparov, un oponent vocal al Kremlinului, vede răboiul din Ucraina ca o partidă de poker mai degrabă decât una de șah: „Pe tabla de șah toate piesele sunt vizibile. Pokerul este însă un joc cu informații incomplete, în care trebuie să ghicești și să acționezi în funcție de aceste estimări.“ O partidă de poker în care este dificil să estimezi cât timp mai poate rezista combatanții, pentru că fiecare parte plusează în speranța că inamicul va ceda.

Miza este uriașă – conform estimărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în primele șapte luni conflictul ruso-ucrainean a costat economia globală circa 2.800 de miliarde dolari. Prin extraploare, valoarea tinde spre 5.000 de miliarde de dolari la un an de la declanșarea agresiunii.

Ucraina plusează pe banii Occidentului…

Metafora partidei de poker folosită de fostul campion mondial de șah este cinică – având în vedere numărul mare de victime și implicațiile socio-economice uriașe –, dar… adecvată.

Ucraina supralicitează constant bazându-se pe susținerea militară și financiară a aliaților occidentali, iar sprijinul acordat este extrem de consistent. SUA, de exemplu, a trimis de la începutul războiului 50 de miliarde de dolari. Și continuă să o facă – la finalul lunii ianuarie Administrația Biden a mai adăugat încă 2,1 miliarde de dolari ajutor militar, care va include, în premieră, și rachete cu rază mare de acțiune.

Nota de plată a Uniunii Europene și a statelor membre este și ea substanțială. Potrivit EU Observer, la sfârșitul lunii noiembrie contribuția europeană era de aproximativ 52 miliarde de euro. Suma includea, pe lângă ajutorul militar, 17 miliarde de euro destinate susținerii refugiaților ucraineni și 5,4 miliarde de euro pentru ajutoare umanitare. Conform datelor actualizate, valoarea totală a ajutorului UE la începutul lunii februarie depășise 60 de miliarde de euro (65 miliarde de dolari).

… dar pune în joc țara și viețile propriilor cetățeni

În această „partidă de poker“, Kievul își pune la bătaie proprii soldați și își expune populația civilă și infrastructura economică.

Rapoartele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că bilanțul războiului în Ucraina la sfârșitul anului trecut a fost uriaș: aproximativ 18.000 de victime civile, până la 40% din totalul locuințelor avariate și 50% din infrastructura energetică a țării distrusă sau scoasă din funcțiune. Mikhailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat la începutul lunii decembrie că peste 13.000 de soldați ucraineni au fost uciși.

În urma invaziei, aproape 16 milioane de ucraineni au fost nevoiți să își părăsească locuințele și până la 18 milioane de persoane (40% din populația Ucrainei) vor avea nevoie de ajutor umanitar în următoarele luni. Banca Mondială estimează că economia Ucrainei s-a contractat cu 35% în 2022 și se așteaptă ca până la 60% din populația țării să ajungă sub pragul sărăciei.

În septembrie, estimările Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale indicau că, pentru a-și reface economia, Ucraina avea nevoie de 350 miliarde de dolari. După încă cinci luni, este foarte posibil ca valoarea să se apropie de 600 de miliarde de dolari.

Cât a pierdut Federația Rusă până în prezent

În primele nouă luni ale conflictului cu Ucraina, Federația Rusă a avut costuri de război de 82 de miliarde de dolari, potrivit datelor Forbes Ukraina. La o medie lunară de 9,1 miliarde de euro, totalul pe un an este de aproximativ 110 miliarde de dolari – aproape o treime din veniturile bugetare ale Rusiei pe 2021 (340 de miliarde de dolari).

Extrapolând datele existente, structura costurilor de război al rușilor, pe o lună, arată astfel:

–      3,1 miliarde de dolari pentru susținerea armatei,

–      1,7 miliarde pentru soldele soldaților,

–      1 miliard despăgubiri pentru familiile soldaților uciși în luptă

–      0,85 miliarde pentru sprijinul familiilor soldaților răniți

–      2,3 miliarde de dolari pierderile de echipament militar.

Statisticile Ministerului ucrainean al Apărării din 28 ianuarie arată că bilanțul pierderilor pentru Rusia la acel moment era următorul: 3.189 de tancuri, 6.300 de vehicule de luptă blindate, 2.188 de unități de artilerie,  453 de lansatoare de rachete, 221 de sisteme de apărare aeriană, 203 de avioane de luptă, 284 de elicoptere, 1.947 de drone aeriene, 18 nave și ambarcațiuni de luptă, 5.027 de vehicule de transport și cisterne, 199 de echipamente speciale.

Mai grav pentru ruși este însă că parte din aceste echipamente sunt recuperate de ucraineni. De exemplu, în urmă cu câteva luni, când Moscova pierduse „doar“ 1.491 de tancuri, mai mult de o treime dintre ele (518) fuseseră recuperate și refolosite de armata ucraineană. Ceea ce face ca Rusia să devină, fără să vrea, cel mai important furnizor de blindate al Kievului.

Va rămâne Moscova fără arme și soldați?

Este o estimare vehiculată tot mai intens de presa occidentală, dar negată vehement de Kremlin.

De exemplu, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, a anunțat la finalul lui octombrie că Rusia a utilizat deja două treimi din arsenalul disponibil de rachete de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune. Potrivit sursei citate, Federația Rusă nu are capacitatea de producție necesară creșterii livrărilor, producția lunară a acestora fiind limitată la aproximativ 50 de rachete.

Informația deficitului de rachete a fost confirmată indirect la finalul anului, când Ministerul rus Apărării a dat o declarație în care a subliniat că armata nu va rămâne niciodată fără rachete Kalibr, fără a preciza însă niciun alt model (ărecum Iskander sau Kinzhal). Rachetele Kalibr sunt însă cam vechi – au fost introduse în dotarea armatei în 1994 fiind printre primele arme cu rază mare de acțiune ale Rusiei.

În ceea ce privește numărul de soldați ruși uciși, datele sunt contradictorii. În septembrie, Kremlinul estima pierderile în vieți omenești la aproape 6.000, Ucraina – de peste 18 ori mai mult, respectiv 112.000 de soldați ruși uciși. Aliații sunt evazivi – generalul Mark Milley, șeful Statului Major al Statelor Unite, declara la sfârșitul lunii decembrie că numărul victimelor de ambele părți este în jur de 100.000.

Blocada complică situația armatei ruse

O analiză a Fundației Jamestown, specializată în domeniul prognozelor strategice și tactice la nivel global, arată că Rusia a folosit în conflictul cu Ucraina rachete sovietice, care nu mai pot fi fabricate. Potrivit sursei citate, forțele Moscovei au folosit rachete anti-navă (Onyx) și rachete antiaeriene (S-300) pentru a lovi ținte terestre de pe teritoriul Ucrainei.

Informațiile confirmă faptul că Rusia este forțată să folosească tot ceea ce are, iar criza nu afectează doar stocurile de rachete, ci și alte arme. Situația tinde să devină critică în contextul blocadei impuse pentru produsele microelectronice avansate. Un raport al Royal United Services Institute indică faptul că armamentul utilizat de ruși în Ucraina include mai mult de 450 de componente fabricate în SUA, Europa și Asia.

Criza cea mai gravă se înregistrează în domeniul microcipurilor, unde Rusia riscă să rămână fără stocuri înainte de a se împlini un an de la lansarea invaziei, conform estimărilor companiei americane de armament Jane.

Moscova încearcă să evite blocada microelectronicelor apelând la mijlocirea altor țări, precum Iran, Turcia sau Hong Kong, dar manevrele de evitare devin tot mai dificile în condițiile în care și UE și SUA și-au intensificat măsurile de control.

Ipoteza colapsului financiar nu se confirmă

Odată cu declanșarea „operațiunii speciale“ din Ucraina, UE, SUA și toți ceilalți membri ai alianței pro-Ucraina au adoptat o serie extinsă de sancțiuni economice împotriva Federației Ruse. Măsurile au fost justificate prin obiectivul reducerii capacității financiare a Moscovei, cu impact imediat asupra capacității de susținere a efortului de război, dar și asupra economiei țării. La începutul invaziei, analiștii economici estimau că lipsurile resimțite de populația rusă vor alimenta nemulțumirile împotriva regimului de la Kremlin și ar putea duce, într-un final, la înlăturarea lui Vladimir Putin. Ipoteza nu s-a confirmat, încă.

Și asta chiar dacă Moscova pierde zilnic 175 de milioane de dolari din cauza restricțiilor impuse la exporturile de combustibili fosili (conform Centre for Research on Energy and Clean Air – CREA). Oficialii UE au supralicitat impunând ca, după 5 februarie 2023, toate statele membre să elimine importurile pe mare de produse petroliere rafinate. Caz în care pierderile Rusiei ar putea ajunge până la 304 de milioane de dolari pe zi.

Moscova a găsit însă soluții de supraviețuire. Conform datelor CREA, statele UE au plătit Rusiei, din februarie 2022 și până în ianuarie 2023, peste 135 de miliarde de dolari pentru combustibilii fosili. Adică cu 35% mai mult decât au plătit pe tot anul 2021.

Și deși se vorbește intens de REPowerEU, planul CE de reducere a dependenței de combustibilii ruși, UE a importat anul trecut de la inamicul Ucrainei gaze în valoare de 50 de miliarde de dolari. Concluzia Fondului Monetar Internaţional, REPowerEU este un plan ambițios, dar încă nerealist.

Economia Federației Ruse s-a dovedit mai puternică decât estimările analiștilor. La acest lucru au contribuit gradul de autonomie crescut – Rusia își poate asigura o mare parte din necesarul de materii prime din resurse proprii –, dar și faptul că Moscova a compensat blocada occidentală prin creșterea rapidă a importurilor din China și India.

Strategia de supraviețuire pusă la punct de echipa de economiști liberali a lui Vladimir Putin, din care fac parte Elvira Nabiulina, șefa băncii centrale a Rusiei, și German Gref, directorul general al Sberbank, a dat roade.

În aprilie, Ministerul rus de Finanțe estima că economia țării va scădea cu 12% în 2022. La finalul lui decembrie însă, ministrul Anton Siluanov a declarat că PIB-ul Rusiei a scăzut cu doar 2,7%. Rubla, care s-a prăbușit rapid după 24 februarie 2022, a crescut atingând în septembrie cel mai ridicat nivel din 2014 încoace.

Încotro se îndreaptă conflictul

Vladimir Putin a înțeles și acceptat într-un final că, în fața unei coaliții occidentale de asemenea amploare, victoria rapidă nu mai este posibilă. Ca urmare, amenințările cu arma nucleară au devenit tot mai rare, lăsând loc strategiilor cinice. De exemplu, analiștii militari susțin că bombardarea zonelor civile și distrugerea sistematică a infrastructurii energetice a Ucrainei fac parte dintr-un plan mai amplu al rușilor, care urmărește generarea unui nou val de refugiați în Europa.

Pe lângă efectele imediate pe care un astfel de fenomen le generează, creșterea exodului ucrainean ar putea determina o scădere a suportului de care se bucură regimul de la Kiev în rândul populației din țările europene. Nu este o speculație, ci un fapt demonstrat – un studiu global realizat în decembrie arată că majoritatea populației din fiecare stat (70%) este de acord că țara lor trebuie să sprijine alte țări suverane atunci când acestea sunt atacate. Dar, tot mai puțini cetățeni sunt acum de acord cu faptul că țara lor ar trebui să primească refugiați ucraineni (66%, în scădere cu 7% față de martie-aprilie 2022). De asemenea, un procent mai mare este acum de acord cu faptul că „problemele din Ucraina nu sunt treaba noastră și nu ar trebui să ne amestecăm“ (42%, în creștere cu 3%).

O eroziune a susținerii Ucrainei are loc nu doar în rândul populației, ci și în Congresul SUA. Procentul republicanilor care susțin sprijinirea regimului de la Kiev a scăzut de la 80% (cât se înregistra în martie 2022), la 55%, în decembrie trecut.

Vladimir Putin a acceptat că războiul din Ucraina va dura, așa că, la începutul anului, a anunțat demararea unui program de militarizare extinsă a țării. Care prevede de la creșterea capacității de producție de armament, până la extinderea a efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari.

Ce poate face Ucraina

La începutul invaziei din Ucraina, în social media a devenit virală o fotografie a unei pancarte pro-Ucraina al cărei mesaj era:

„Dacă Rusia încetează să lupte, nu va mai fi niciun război.

Dacă Ucraina se oprește din luptă, nu va mai exista Ucraina!“

Ucraina are nevoie de astfel de mesaje. Kievul trebuie să prezinte statistici cu sute de mii soldați inamici uciși și mii de echipamente de luptă distruse. Dar și avertismente în care să recunoască faptul că Rusia este departe de a fi învinsă și că are resurselele necesare pentru a duce un război pe termen lung.

Echipa de comunicare a președintelui Volodimir Zelenski știe foarte bine că, dacă Ucraina dispare din fluxurile de știri, urmările sunt ireparabile. „Principiul nostru este simplu – dacă ieșim din centrul atenției, suntem în pericol“, a explicat laconic Andri Yermak, șeful de cabinet al președintelui.

Prin urmare, lui Volodimir Zelenski nu îi rămâne decât să supraliciteze constant cererile de ajutor – militar, financiar, umanitar și de orice alt fel – de la aliații săi occidentali. Pentru că știe că Vladimir Putin are capacitatea să îi răspundă cu sec, ba chiar să pluseze. Și mai știe că atenția lumii servește Ucrainei ca scut.