În timp ce oficialii ucraineni urmăresc cu îngrijorare evoluția propunerilor diplomatice dintre Moscova și Beijing, liderul de vârf al Chinei, Xi Jinping, îl va primi pe președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, un aliat fidel al Kremlinului, cu fastul unei vizite de stat în această săptămână.
Sâmbătă, China a anunțat vizita, care va avea loc timp de trei zile începând de marți, a președintelui bielorus Aleksandr Lukașenko, care, în urmă cu un an, a permis forțelor rusești să folosească țara sa ca punct de plecare pentru invazia pe scară largă a Ucrainei. Prezența la Beijing a unui partener atât de apropiat al președintelui rus Vladimir Putin este posibil să sporească atenția internațională și presiunea asupra Chinei, în contextul desfășurării războiului din Ucraina.
Vizita președintelui din Belarus în Beijing vine la o săptămână după ce SUA au acuzat China că ia în considerare trimiterea de asistență militară letală Rusiei, o afirmație pe care oficialii chinezi au negat-o. În cazul în care chinezii trimit arme și muniție formațiunilor Moscovei din estul Ucrainei, livrările ar veni într-un moment în care ambele părți sunt în criză de muniție de artilerie, atât de necesară.
De asemenea, după ce Beijingul a emis vineri principii generale pentru a încerca să pună capăt luptelor din Ucraina, liderii occidentali și-au exprimat dezamăgirea față de lipsa unor idei mai specifice în propunerea lor sau a oricăror semne că liderul chinez, Xi Jinping, ar putea fi dispus să se distanțeze de Putin, scrie The Japan Times.
Ce rol are întâlnirea Xi – Lukașenko
Biroul de presă al lui Aleksandr Lukașenko a afirmat într-o declarație că vizita sa în China va fi o șansă de a oferi un „răspuns la provocările acute din mediul internațional modern”.
Într-o convorbire telefonică cu ministrul de externe din Belarus, Serghei Aleinik, vineri, omologul său chinez, Qin Gang, a indicat că Beijingul dorește să aprofundeze legăturile dintre cele două națiuni și să găsească un teren comun în ceea ce privește războiul de un an al Rusiei în Ucraina, potrivit unui rezumat publicat de Ministerul chinez de Externe. Qin a precizat că, atunci când s-au întâlnit anul trecut, Lukașenko și Xi au proclamat un „parteneriat strategic cuprinzător pentru toate timpurile” între țările lor. Pakistanul este singura altă țară căreia China i-a promis un nivel de cooperare oficială atât de augurală.
Beijingul, a declarat Qin, „se opune amestecului forțelor externe în afacerile interne ale Belarusului și impunerii ilegale de sancțiuni unilaterale asupra Belarusului”, țară care a sprijinit ofensiva rusă în Ucraina. Yauheni Preiherman, directorul Consiliului de Dialog Minsk pentru Relații Internaționale, a declarat că Belarusul „a considerat de mult timp China ca fiind un partener cheie în materie de politică externă și economică și, prin urmare, a investit mult timp și efort politic în aprofundarea relațiilor cu Beijingul”.
„Dar, în condițiile actuale ale aplicării mai multor sancțiuni occidentale fără precedent împotriva Belarusului”, a adăugat el, „importanța Chinei pentru Minsk a crescut și mai mult”.
Ce interese au cele două țări
Lukașenko pare interesat în principal să obțină mai multe acorduri de afaceri și de investiții, a declarat Preiherman. „Cooperarea în cadrul complexului militar-industrial poate face parte cu siguranță din aceasta, mai ales că cele două țări au deja un istoric de cooperare în acest domeniu”, a spus el. China ar putea obține beneficii simbolice și practice de pe urma unor legături mai strânse cu Belarus.
„Deoarece Belarus este atât de aproape de Rusia și de câmpul de luptă, Lukașenko are informații exclusive despre situația de pe câmpul de luptă”, a declarat Preiherman. „Sunt sigur că acest lucru va fi de un interes deosebit pentru liderii de la Beijing”, a mai adăugat el.
Cu toate acestea, în timp ce China a încercat, cu un succes limitat, să stabilizeze relațiile cu Statele Unite și cu alte țări occidentale în ultimele luni, Lukașenko va fi ultimul dintre mai mulți parteneri autoritari ai Chinei care au fost curtați recent de Beijing, un semn că Xi este departe de a face o schimbare totală a alianțelor Chinei.
China, gazda liderilor politici
În această lună, Xi l-a primit pe președintele Iranului, Ebrahim Raisi, spunându-i că China „se opune ca forțele externe să intervină în afacerile interne ale Iranului și să submineze securitatea și stabilitatea Iranului”, potrivit Xinhua, principala agenție oficială de știri a Chinei. Un alt vizitator la Beijing în această lună a fost Hun Sen, prim-ministrul Cambodgiei, un susținător regional durabil al Chinei.
Relațiile dintre Belarus și China, tensionate în anii precedenți din cauza speranțelor frustrate ale Belarusului de a extinde investițiile și comerțul chinezesc, au devenit mai strânse de la invazia Rusiei, potrivit unui document de cercetare realizat de Centrul de Cercetare pentru Statele Eurasiatice în Tranziție.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că și el ar dori să se întâlnească direct cu Xi pentru a discuta propunerile Beijingului privind încetarea războiului. Însă, până acum, nu a existat niciun răspuns oficial la acest scenariu. Liderul ucrainean încearcă de luni de zile să îl angajeze pe Xi într-un dialog direct, fără succes. Dar guvernul lui Zelenski a continuat să fie prudent atunci când vine vorba de ceea ce spune în mod public cu privire la China, fiind foarte conștient de faptul că, dacă Beijingul ar juca un rol mai robust în sprijinirea armatei ruse, ar putea schimba în mod fundamental impulsul pe câmpul de luptă.
La scurt timp după anunțarea vizitei lui Lukașenko, Mykhailo Podolyak, un consilier superior al lui Zelenski, a emis o declarație în care sugera că nu este în interesul strategic al Chinei să se alăture Rusiei. „Nu pariezi pe un agresor care a încălcat dreptul internațional și va pierde războiul”, a scris acesta pe Twitter. „Acest lucru este lipsit de viziune”, a mai spus acesta.
Jocul Belarusului
Belarus a manevrat cu grijă în ultimul an, oferind un refugiu sigur, un teren de antrenament și o rampă de lansare pentru forțele Moscovei, refuzând în același timp cu fermitate să își angajeze propria armată în luptă. Oficialii ucraineni și analiștii militari au declarat că nu există nicio dovadă care să sugereze că forțele rusești plănuiesc în prezent un asalt terestru din această țară, însă activitatea militară din această țară a fost o sursă constantă de îngrijorare.
Oficialii de la Kiev, Washington și din alte capitale vor urmări îndeaproape orice semn că sprijinul politic al Chinei pentru Lukașenko se traduce printr-o cooperare mai strânsă în domeniul afacerilor militare și al tehnologiei, cu implicații pentru câmpurile de luptă din Ucraina. Belarus a produs lansatorul de rachete cu lansare multiplă „Polonez”, despre care experții spun că a folosit rachete modificate de fabricație chineză.
Belarus și-a dezvoltat propriile rachete pentru lansatorul Polonez, dar pare încă dornic să obțină sprijin militar din partea Chinei, în parte pentru a contrabalansa dominația Rusiei. În declarația lor comună semnată anul trecut, Lukașenko și Xi au promis să „extindă în continuare cooperarea practică în toate domeniile între cele două armate”.
Pentru Lukașenko, China ar putea, de asemenea, să contribuie la compensarea dependenței sale de Rusia pentru asistență financiară, energetică și de securitate pentru a-și menține controlul asupra puterii. Suzeranitatea rusă asupra Belarusului s-a extins după protestele pe scară largă din 2020 și nu a făcut decât să crească pe parcursul războiului.
Nu există încă niciun semn că Lukașenko și-ar putea trimite proprii soldați să lupte în Ucraina, deoarece este posibil ca el să se teamă că o astfel de acțiune ar putea provoca o reacție internă. Atunci când s-a întâlnit cu Putin la Moscova la începutul acestei luni, au existat indicii privind dezechilibrul în relația dintre Kremlin și Lukașenko. După ce Putin i-a mulțumit lui Lukașenko pentru că „a fost de acord să vină”, Lukașenko a răspuns: „De parcă nu aș fi putut fi de acord”.
Noi atacuri asupra Ucrainei
Deși relația diplomatică dintre Belarus și China se va dezvolta cu siguranță în săptămânile și lunile următoare, determinând și mai mult implicarea ambelor țări în războiul din Rusia, Ucraina a rezistat sâmbătă. Ziua a început și s-a încheiat la Kiev cu sirene de raid aerian. Armata ucraineană a raportat sâmbătă că Rusia a lansat 27 de lovituri aeriene și 75 de atacuri cu rachete asupra orașelor și satelor din estul și sudul Ucrainei în ultimele 24 de ore, dar a precizat că toate asalturile care au avut ca scop câștigarea de teritoriu au fost respinse.
În timp ce Ucraina rămâne pregătită pentru un alt bombardament cu rachete de mare amploare, oficialii occidentali și ucraineni au declarat că Rusia este pe sfârșite în ceea ce privește rachetele de precizie. De asemenea, este posibil să se confrunte cu o penurie de drone de atac de fabricație iraniană pe care le-a folosit în eforturile sale de a penetra apărarea aeriană ucraineană, a declarat sâmbătă agenția britanică de informații militare.
În urma unei serii de sancțiuni occidentale de anul trecut, China a sprijinit aprovizionarea tensionată a Rusiei cu tehnologie mai avansată, cum ar fi microcipurile, printr-o creștere substanțială a exporturilor către această țară.
