După ce a fost acuzată de Rusia că urzeşte o „invazie” în Transnistria, este rândul Ucrainei să acuze Moscova de provocare.
Potrivit Kievului, Rusia ar pregăti înscenarea unui atac ucrainean la graniţa belarusă.
Pe Telegram, comandamentul operaţional nord al Ucrainei a afirmat că serviciile de informaţii ucrainene au observat convoaie ruseşti îndreptându-se spre regiunea Cernihiv.
Ucraineni sau ruși?
Erau trupe fără semne de identificare ruseşti, dar având uniforme apropiate de cele ale ucrainenilor. „Este probabil ca obiectivul lor să fie acela de a acuza apărători ucraineni că încalcă integritatea teritorială a Belarus, deoarece militarii sunt îmbrăcaţi în uniforme asemănătoare uniformelor forţelor armate ucrainene”, precizează comandamentul ucrainean.
Potrivit Institue for the Study of War, „Rusia caută să-i forţeze mâna lui Lukaşenko sau să facă în aşa fel încât Ucraina să fie acuzată că extinde războiul, pentru a slăbi sprijinul de care beneficiază Kievul”. Potrivit multor analişti, Kremlinul ar face într-adevăr presiuni asupra lui Lukaşenko pentru ca el să se angajeze militar alături de ruşi.
Liderul belarus a refuzat până acum, dar a declarat săptămâna trecută pentru media străine, la Minsk, că este „gata să lupte alături de ruşi de pe teritoriul belarus numai într-un caz: dacă fie şi un singur soldat vine de acolo (din Ucraina, n. red.) cu o armă pe teritoriul nostru să omoare oameni”. Altă posibilitate, Kremlinul ar putea căuta să atragă cât mai mulţi militari ucraineni la frontiera cu Belarus „cu scopul de a slăbi apărarea ucraineană în estul Ucrainei şi pregătirile pentru operaţiuni de contraofensivă” făcute de Ucraina, la un an după invadarea de către Rusia.
Lukaşenko prins în cleşte
Până acum, Belarus serveşte în oarecare măsură drept bază din spate a armatei ruse. Şi astăzi sunt desfăşurate aici trupe şi echipamente ruseşti. La sfârşitul lui ianuarie, Vladimir Putin a cerut guvernului său să negocieze înfiinţarea unor centre de antrenament militar comune cu Belarus.
La jumătatea lui octombrie, Belarus şi Rusia au anunţat crearea unei forţe militare de amploare comune care să aibă, potrivit Minskului, o misiune pur „defensivă”. Cele două ţări fac în permanenţă exerciţii militare de amploare, alimentând tot timpul temerile occidentale de a vedea armata belarusă angajându-se în Ucraina.
Despre ”cârmaci”
Şef al unui kolhoz, Lukaşenko, acum în vârstă de 64 de ani, a fost ales, pe 10 iulie 1994, pentru prima dată preşedinte al Belarus. Fosta republică sovietică de la frontierea de est a UE, îşi cucerise abia cu trei ani în urmă independenţa. Pe atunci, lui Lukaşenko oamenii îi spuneau încă cu simpatie „Batjka” (tătucu). El a rămas până astăzi fidel stilului de conducere al unui „părinte al naţiunii”. El are grijă, de exemplu, ca vitele să aibă destulă hrană şi să fie ţinute într-un grajd curat. Aceasta îl caracterizează pe Lukaşenko. Aşa s-a prezentat şi în martie, cu prilejul vizitei făcute la o fermă, când a concediat mai mulţi responsabili, între care şi pe ministrul Agriculturii, fiindcă vitele nu erau ţinute în condiţii corespunzătoare.
Se spune despre Lukaşenko că în ţara sa cu 10 milioane de locuitori, ar fi conservat o „mini Uniune Sovietică”. Prin asta se înţelege că industria şi agricultura relativ de succes profită de pe urma susţinerii din partea statului şi mai ales a alianţei politice cu Rusia. Aceasta, însă, a creat şi o dependenţă de Moscova, de care Rusia se foloseşte pentru a face presiuni. De pildă limitând importurile de produse lactate din Belarus.
