Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a susținut că invadarea Ucrainei reprezintă o cauză a încălcării acordului de la Minsk din 2014 respectiv 2015 încheiat între Kiev și separatiștii pro-ruși, mediate atunci de Germania, Franța și Rusia. Vladimir Putin și-a exprimat nemulțumirea în privința încălcării acordurilor stabilite, în luna februarie a acestui an, înainte ca invVkazia din Ucraina să aibă loc.
Acuzații au fost lansate de ambele tabere implicate în război, poziția Kremlinului a fost reiterată de oficialul rus, însărcinat de Putin cu principiile dialogului. Purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale din Federația Rusă, Peskov a dat curs unei întrebări ridicate de un jurnalist, cel din urmă l-a întrebat pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului dacă este conștient de faptul că Rusia a fost înșelată în ceea ce privește respectarea acordului de la Minsk. „De-a lungul timpului, desigur, a devenit evident. Și, din nou, președintele Putin și ceilalți reprezentanți ai noștri au continuat să spună asta”, a fost răspunsul. Dar toate acestea au fost ignorate de ceilalți participanți la procesul de negociere.
Acordurile de la Minsk, o soluționare a conflictului din Donbass
Neaplicarea acordurilor de la Minsk de către ceilalți semnatari a fost un precursor al unei operațiuni militare speciale, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul emisiunii „Moscova” a postului de televiziune Russia 1. Kremlin.
După lovitura de stat din Ucraina din februarie 2014, în estul țării, predominant rusofon, au început proteste în masă împotriva noului curs al Kievului. Ca răspuns, autoritățile ucrainene au lansat o operațiune militară în Donbas la jumătatea lunii aprilie a aceluiași an, implicând utilizarea de avioane și bombardarea masivă a zonelor rezidențiale.
Acordurile de la Minsk, încheiate în 2014-2015, ar fi trebuit să constituie baza pentru o soluționare a conflictului din Donbass. Acestea au fost negociate de OSCE, Rusia, Germania și Franța.
Într-un interviu acordat ziarului german Zeit, publicat la 7 decembrie anul acesta, fostul cancelar german Angela Merkel a descris acordurile de la Minsk ca fiind „o încercare de a da timp Ucrainei să devină mai puternică”. Potrivit acesteia, „era clar pentru toată lumea” că conflictul era înghețat și că problema nu fusese rezolvată, „dar asta a fost ceea ce a oferit Ucrainei un timp neprețuit”. Ea s-a îndoit că, la acea vreme, țările NATO ar fi putut oferi Kievului sprijinul pe care îl oferă acum.
Emmanuel Macron: „Singura cale pe care se poate construi pacea”
Președintele francez Emmanuel Macron a indicat acordul de la Minsk din 2015 dintre Kiev și Moscova ca fiind planul pentru o rezolvare a crizei ucrainene, potrivit aljazeera.com.
În urma discuțiilor cu omologii săi din Rusia și Ucraina, Macron a declarat că acordul Minsk II, care a avut ca scop încheierea războiului din estul Ucrainei, este „singura cale pe care se poate construi pacea”. Dar acordul, numit după capitala belarusă în care a fost stabilit, nu a fost niciodată pus în aplicare pe deplin.
Acesta a venit în urma Minsk I, o încercare anterioară eșuată de încheiere a unui acord de încetare a focului. Intermediat de Franța și Germania, Minsk II a încercat din nou să pună capăt conflictului care a început atunci când separatiștii susținuți de Rusia au cucerit porțiuni de teritoriu în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. Dar, la câțiva ani de atunci, nu s-a ajuns la o soluționare politică completă, iar luptele mortale dintre Ucraina și rebeli continuă.
