Corupția, ineficiența și lipsa de responsabilitate sunt probleme larg răspândite care afectează independența și imparțialitatea sistemului judiciar.
Încrederea societăţii civile în sistemul judiciar rămâne scăzută din cauza percepției că magistrații sunt susceptibili de presiuni politice și fac dreptate în mod diferit pentru cetățeni diferiţi.
Deși legea prevede pedepse penale pentru corupție în cazul funcționarilor, autoritățile nu aplică legea în mod eficient şi se arată că funcţionari din toate ramurile guvernamentale s-au implicat fără a fi sancţionaţi în practici de corupție. De-a lungul anului au existat numeroase rapoarte de corupție la nivel de govern, scrie publicația bulgară Dnevnik.
40 de pagini
Acestea și alte concluzii similare sunt cuprinse în raportul Departamentului de Stat despre Bulgaria, lansat recent, cu privire la practicile țării în domeniul drepturilor omului – de la libertatea de asociere la acces echitabil la justiție, la mass-media liberă și la drepturi ale muncii.
În mai bine de 40 de pagini sunt descrise mult mai multe cazuri elocvente din 2022 și sunt citate adesea concluzii ale unor instituții precum Comisia Europeană, Consiliul Europei, Reporteri fără Frontiere, Asociația Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria etc.
„Problemele grave legate de drepturile omului” ce au fost menţionate includ rapoarte credibile despre:
– tratament crud sau umilitor din partea autorităților, inclusiv legat de persoane reținute, migranți și persoane strămutate și instituționalizate;
– arestare arbitrară;
– probleme grave cu independența sistemului judiciar;
– corupție guvernamentală gravă;
– infracțiuni care implică violență sau amenințări cu violență îndreptate împotriva unor membri ai comunității de romi;
– infracțiuni care implică violență sau amenințări cu violență îndreptate împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer și intersexuale.
„Autoritățile au luat măsuri pentru identificarea, anchetarea, urmărirea penală și pedepsirea oficialilor care au comis încălcări ale drepturilor omului și acte de corupție, dar acțiunile guvernului a fost insuficiente şi impunitatea a fost o problemă”, se mai arată în introducerea textului.
Între exemplele de „detenție arbitrară” este semnalată arestarea, la data de 17 martie, a fostului premier bulgar Boiko Borisov, a fostului ministru bulgar de finanțe, Vladislav Goranov, precum și a consilierului de PR, Sevdelina Arnaudova, care a fost declarată ilegală de Tribunalul Administrativ Sofia în luna august.
Influența asupra mass-media
Cu privire la problema libertății presei, concluzia Departamentului de Stat al SUA este: „Au persistat îngrijorările că presiunea corporativă și politică, o justiție ineficientă și coruptă și o reglementare netransparentă de stat a resurselor, destinate pentru sprijinirea presei (inclusiv fondurile UE) au afectat grav pluralismul mass-media”.
Sunt citate, de asemenea, concluzii care constată un nivel ridicat de influență politică și economică asupra mass-media în combinație cu niveluri ridicate de concentrare a proprietății. De asemenea, sunt citate preocupări legate de independența presei publice și „independența editorială insuficientă în toate tipurile de mass-media”.
Accesul minorităților la mass-media și procesele pentru defăimare împotriva jurnaliștilor care publică articole despre corupție sunt, de asemenea, menţionate ca probleme.
Retorică antisemită
Raportul a prezentat şi cazuri de antisemitism, adăugând că „retorica antisemită continuă să apară în mod regulat pe rețelele de socializare și sub formă de comentarii în articolele media online”. Pe de altă parte, se subliniază că partidele naționaliste, în acest sens „Vâzrajdane”/”Renaşterea”, îi acuză în mod regulat pe apărătorii drepturilor omului de trădare.
În ceea ce privește minoritățile rasiale, se subliniază că discriminarea poate fi sancţionată cu o „amenda modestă”, întrucât legile în acest domeniu nu sunt aplicate efectiv.
Rapoartele Departamentului de Stat privind starea și respectarea drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor în 198 de țări și teritorii sunt realizate datorită cerinţelor legii și sunt prezentate în Congresul SUA.
La publicarea rapoartelor pentru toate țările, secretarul de stat Antony Blinken a menţionat că acestea sunt bazate pe fapte și că aceleași standarde sunt aplicate privind redactarea, atât aliaților și partenerilor, cât și țărilor cu care Statele Unite au diferenţe de opinii. „Scopul rapoartelor nu este de a certa sau de a face rușine, ci de a oferi o resursă oamenilor din întreaga lume care lucrează pentru a proteja și susține demnitatea umană, atunci când aceasta este amenințate în multe moduri diferite”, a mai spus Blinken.
El a adăugat că, atunci când au fost elaborate rapoartele, se știa că şi America are și probleme cu drepturile omului, iar ceea ce distinge America de alte democrații este că vorbește deschis despre problemele sale.
