Calea Suediei către aderarea la NATO (Alianța Nord-Atlantică) rămâne blocată de Turcia și Ungaria, în timp ce țara vecină, Finlanda, s-a alăturat oficial alianței formată din 30 de membri, după ce candidatura sa a fost ratificată în timp record.
Analiștii nu se așteaptă ca Turcia să accepte cererea Suediei de aderare la NATO, decât cel mai probabil, după alegerile electorale din 14 mai, desfășurate în Turcia. Chiar și atunci, nu este clar ce ar putea declanșa o răzgândire a președintelui turc, Tayyip Erdogan. Ungaria urmează exemplul Ankarei.
Turcia, dileme vechi față de legile suedeze
Invazia Rusiei în Ucraina, din luna februarie a anul trecut, a convins Suedia și Finlanda să renunțe la politicile de lungă durată de nealiniere militară. Ambele țări consideră că NATO, având în vedere clauza de apărare colectivă, este cea mai bună modalitate de a-și asigura securitatea. Majoritatea membrilor NATO au ratificat rapid cererile celor două țări, argumentând că Finlanda, care are o graniță de 1.300 de km cu Rusia, și Suedia ar consolida alianța în zona baltică.
După obiecții inițiale, parlamentul turc și-a dat aprobarea pentru aderarea Finlandei la NATO. Dar Turcia a tras de timp în ceea ce privește situația Suediei, afirmând că țara nu ia în serios preocupările de securitate ale Ankarei și că nu și-a respectat partea sa de înțelegere, încheiată la Madrid anul trecut, care prevedea o serie de probleme pe care Stockholm trebuia să le rezolve. Ungaria a urmat exemplul Turciei și a întârziat ratificarea, care trebuie să fie unanimă.
Suedia a criticat Turcia pentru încălcarea drepturilor omului și a standardelor democratice, ceea ce a iritat politicienii de la Ankara. Turcia susține că Stockholm găzduiește membri ai unor grupări pe care le consideră teroriste, acuzație pe care Suedia o neagă, și a cerut extrădarea acestora, ca un pas important în direcția ratificării aderării Suediei. Instanțele suedeze au blocat unele extrădări.
Proteste la Stockholm, împotriva lui Erdogan
În ultimele săptămâni, Turcia s-a opus protestelor din Stockholm, în timpul cărora, mai multe evenimente s-au desfășurat: a fost arsă cartea sfântă a musulmanilor, Coranul, și, cu o altă ocazie, o imagine a lui Erdogan a fost atârnată cu capul în jos.
Ankara spune că acestea sunt delicte sunt motivate de ură. Suedia susține că acestea sunt acoperite de legile privind libertatea de exprimare. Turcia organizează alegeri pe 14 mai, ceea ce îl pune pe Erdogan în fața celei mai mari provocări politice pe care a avut-o în cele două decenii la putere. Problema NATO ar putea contribui la distragerea atenției alegătorilor de la criza costului vieții. O victorie a opoziției lu Erdogan, o posibilitate reală, ar spori șansele Suediei de aderare rapidă la NATO.
Care sunt motivele Ungariei legate de decizia conform căreia se opune aderării Suediei. Ungaria spune că Suedia are o atitudine ostilă față de Budapesta de ani de zile. Țara este revoltată de criticile suedeze la adresa premierului Viktor Orban privind presupusa erodare a statului de drept. Orban neagă o astfel de deteriorare. Spre deosebire de Turcia, Ungaria nu are o listă de cereri, dar spune că trebuie rezolvate nemulțumirile înainte de a ratifica aderarea Suediei la NATO.
Când va accepta Turcia aderarea Suediei la NATO?
Odată ce alegerile vor fi depășite, calea Suediei ar putea fi mai clară. Dar nu există un calendar și aprobarea nu este garantată. Suedia afirmă că a pus în aplicare acordul de la Madrid, inclusiv legi mai dure împotriva terorismului, și că anumite cereri ale Ankarei sunt imposibil de îndeplinit. Turcia a mai avut incidente cu aliații NATO și într-un final a cedat. „Dacă ne uităm la acele incidente anterioare, acestea au fost rezolvate prin presiuni din partea aliaților, negocieri și unele concesii din partea acestora. Așteptările mele sunt că același lucru ar putea fi obținut și aici”, a declarat Paul Levin, director la Institute for Turkish Studies at Stockholm University.
Suedia a declarat că securitatea sa națională este mai bună acum decât înainte de trimiterea cererii de aderare la NATO. Suedia a primit asigurări de sprijin din partea unor țări precum Statele Unite, Marea Britanie și Germania. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ar fi de neconceput ca alianța să nu sprijine Suedia dacă aceasta ar fi amenințată. Suedia cooperează deja îndeaproape cu NATO, iar măsurile de integrare avansează. Suedia are o forță aeriană puternică și o flotă de submarine adaptate la condițiile din Marea Baltică, lucru care ar putea reprezenta un impuls pentru NATO în regiune, conform Reuters .
