Lumea la zi

The Hill: Cum va evolua China în 2023. Dacă economia se redresează, prețurile materiilor prime vor exploda

china, sursa foto the atlantic
Sursa foto: the atlantic

China, unul dintre principalele motoare economice ale lumii, funcționează la cea mai mică viteză din ultimele decenii. Scăderea accelerată a populației active, datoriile uriașe și influența tot mai mare a Partidului Comunist în afaceri fac ca perspectivele pe termen lung să nu fie prea optimiste. Opinia prezentată a fost publicată de The Hill și îi aparține lui Andy Langenkamp, analist politic senior la ECR Research.

China încă se luptă în prezent cu impactul desființării abrupte a politicii sale „Zero-COVID”. Efectele încă se fac simțite: sute de milioane de infecții, enorm de multe decese, spitale supraîncărcate, companii aflate în impas și linii de aprovizionare șubrede.

Cu toate acestea, există șanse reale ca, în ciuda tuturor nenorocirilor actuale, China să reușească să iasă din acest impas. Vor fi multe victime, în special în rândul persoanelor în vârstă, producția va fi puternic afectată și nici cererea nu va scăpa nevătămată. Dar, în câteva luni de acum încolo, cel mai rău lucru va fi trecut și marea majoritate a populației chineze va dobândi un anumit grad de imunitate, cel puțin temporar.

Poziția lui Xi Jinping nu va fi pusă în pericol

Mulți chinezi sunt mai mult decât fericiți că s-a renunțat la măsurile stricte ale COVID. Protestele au rămas relativ mici, iar Congresul Partidului din octombrie a arătat cât de fermi sunt Xi și clica sa în urmărirea planurilor asumate. Toate acestea înseamnă că economia chineză va putea, probabil, să reintre pe o evoluție solidă de creștere începând cu al doilea trimestru.

În scenariul alternativ, COVID va provoca în continuare mai mult haos în China și pentru mult mai mult timp. Este o posibilitate care nu poate fi exclusă, deoarece rata oficială de vaccinare de peste 90% maschează faptul că vaccinurile chinezești sunt mult mai puțin eficiente decât vaccinurile occidentale cu ARNm. Dar și că 30% dintre cele 260 de milioane de persoane cu vârsta de peste 60 de ani și 50% dintre cei peste 80 de ani nu au primit un rapel.

Cele mai sumbre previziuni, de exemplu, presupun 1,7 milioane de decese până la sfârșitul lunii aprilie. În cazul în care un astfel de scenariu negru devine realitate, Beijingul ar putea fi forțat să recurgă din nou la măsuri stricte și/sau Xi să adopte o poziție geopolitică și mai dură pentru a distrage atenția de la problemele interne și pentru a legitima o linie și mai dură împotriva tulburărilor.

Dacă Marea Republică își revine, inflația va crește accelerat

În scenariul optimist, lumea va fi afectată de două forțe inflaționiste opuse din partea Chinei.

Astfel, dacă Marea Republică Populară își revine relativ repede, cererea de mărfuri a gigantului va crește rapid. Nu trebuie uitat că țara este responsabilă pentru aproape o cincime din consumul mondial de petrol și este cel mai mare importator de gaze naturale lichide (în 2021, a fost responsabilă pentru peste 60% din creșterea cererii de GNL). De asemenea, mai mult de jumătate din cererea mondială de cupru, nichel și zinc provin din China și mai mult de 60% din cererea de minereu de fier.

Prin urmare, o redresare rapidă a Chinei va pune prețurile materiilor prime sub o mare presiune ascendentă, menținând astfel inflația în Occident la niveluri ridicate. În același timp, producția și lanțurile de aprovizionare vor funcționa mai bine odată ce fabrica mondială își va relua activitatea fără probleme. Acest lucru, la rândul său, va avea un efect de scădere asupra prețurilor multor bunuri.

Președintele ar putea apela la demonstrații de forță

În scenariul pesimist, economia chineză va fi afectată de (urmările) pandemiei COVID pentru o perioadă și mai lungă de timp. În acest caz, cererea brusc redusă de mărfuri va exercita o presiune semnificativă în sensul scăderii prețurilor la mărfuri, acest efect depășind potențialele presiuni inflaționiste ascendente datorate lanțurilor de aprovizionare șubrede. În consecință, Banca Centrală Europeană și Fed nu vor fi nevoite să înăsprească politicile monetare atât de mult pe cât au planificat, sprijinind astfel într-o oarecare măsură creșterea economică în curs de slăbire în Occident.

În orice caz, există o șansă tot mai mare ca Xi Jinping să recurgă la flexarea mușchilor pe scena internațională pentru a distrage atenția de la problemele interne cu care se confruntă țara.

China se luptă cu o serie de probleme interne majore, pe lângă COVID: are datorii uriașe, o forță de muncă în scădere și un dinamism economic în scădere din cauza influenței tot mai mari a Partidului Comunist în afaceri. În acest caz, va apărea o incertitudine geopolitică în creștere referitor la faptul dacă China va adopta o poziție (și) mai asertivă în lume. Fapt care ar putea face ca investitorii să fie mai temători în ceea ce privește investițiile în țările din imediata vecinătate a Chinei, inclusiv în Japonia.

China își va consolida poziția oricum

Indiferent dacă actualul tsunami COVID chinezesc se va încheia sau nu relativ bine, China va continua în mod constant încercările sale din acest an de a-și consolida propriul rol în economia globală și pe piețele financiare globale și de a reduce rolul Americii.

De exemplu, Credit Suisse vorbește deja de petronat, deoarece Beijingul reușește să facă să fie plătit tot mai mult petrol și gaze în propria monedă. Are deja acorduri cu Iranul, Venezuela și Rusia, iar Arabia Saudită și statele din Golf se vor alătura și ele. Rusia, Iranul și Venezuela împreună reprezintă deja 40% din rezervele dovedite de petrol din lume. De asemenea, țările din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) reprezintă în mod colectiv aproximativ patru zecimi. Rezervele rămase se găsesc aproape în totalitate în țări situate în sfera de influență a Chinei (și/sau a Rusiei).

Acest lucru înseamnă că Beijingul va putea folosi piețele de energie fosilă de care lumea va continua, cel mai probabil, să depindă în anii următori, în ciuda intensificării eforturilor de sustenabilitate. Și o va face pentru a câștiga mai multă influență pe piețele financiare internaționale, se mai arată în opinia publicată de The Hill.