Analiză Wall Street Journal: Țările bogate sunt dependente de forța de muncă ieftină

Companiile se bazează tot mai mult pe muncitorii migranți pe măsură ce deficitul cu forța de muncă persistă. Fenomenul este tot mai vizibil în țările cu o economie dezvoltată. Dar economiștii avertizează că există mai multe pericole pe termen lung

Pe măsură ce migrația atinge niveluri record la nivel mondial, în rândul economiștilor se naște o dezbatere cu privire la faptul că unele industrii devin prea dependente de forța de muncă străină.

Mulți proprietari de întreprinderi spun că aducerea de lucrători străini slab calificați a devenit esențială. Mai ales pe măsură ce populația locală îmbătrânește și forța de muncă se reduce. În zona rurală din Wisconsin, John Rosenow spune că este imposibil să găsească localnici care să lucreze la ferma sa de lactate de 1.000 de acri. El se bazează pe 13 imigranți mexicani, față de 8-10 în urmă cu un deceniu. Acest lucru i-a permis să evite să facă investiții costisitoare în roboți care pot ajuta la mulsul vacilor.așa Similar au procedat și alți producători de lactate.

„Avem oameni foarte buni. Dacă aș vrea să dublez numărul de angajați cu forța de muncă a imigranților, aș putea face acest lucru într-o săptămână”., a explicat Rosenow.

Companiile preferă soluțiile facile

Pentru unii economiști, însă, dependența de lucrătorii importați se apropie de niveluri nesănătoase în unele industrii. Aceasta limitează creșterea productivității. Totodată, face companiile să amâne căutarea unor soluții mai durabile pentru lipsa forței de muncă.

Aceste soluții ar putea include investiții mai mari în automatizare. Sau restructurări mai radicale, cum ar fi închiderile de întreprinderi. Măsurille sunt dureroase, dar pot fi necesare pe termen lung, spun acești economiști.

„Odată ce industria este organizată într-un anumit mod, iar structura încurajează angajatorii să recruteze migranți, poate fi foarte greu de dat înapoi”, a declarat Martin Ruhs, profesor de studii privind migrația în Florența, Italia. „În unele cazuri, factorii de decizie politică ar trebui să se întrebe: are sens?”, a spus Ruhs. Acesta este și membru al Comitetului consultativ pentru migrație din Marea Britanie, care consiliază guvernul în materie de politică de migrație.

Forța de muncă tânără  este în scădere

Este probabil ca dezbaterea să devină mai intensă, pe măsură ce societățile occidentale se apropie de un abis demografic. Pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, populația cu vârstă de muncă se reduce în toate economiile avansate. În Uniunea Europeană va scădea cu o cincime până în 2050, potrivit unui raport recent al asigurătorului german Alianz.

Există însă modalități de a compensa această tendință. Cum ar fi încurajarea lucrătorilor mai în vârstă să amâne pensionarea. Dar importul de forță de muncă străină este adesea cea mai ușoară opțiune. Mai ales având în vedere oferta de lucrători disponibili din America Latină sau Africa.

De asemenea, imigrația oferă o creștere economică rapidă. Chiar dacă provoacă reacții negative din partea grupurilor conservatoare, așa cum s-a întâmplat în SUA și în Europa.

În prezent, imigrația este de două-trei ori mai mare decât nivelurile de dinainte de pandemie. Fenomenul este vizibil în principalele țări de destinație, precum Canada, Germania și Regatul Unit. În SUA, anul trecut au sosit cu 3,3 milioane de imigranți mai mulți decât au plecat, față de o medie de aproximativ 900.000 în 2010.

Dependența de străinătate

Străinii reprezintă o parte tot mai mare din forța de muncă în toate țările bogate.

Trei sferturi dintre muncitorii agricoli și 30% dintre lucrătorii din construcții și minerit din SUA sunt astăzi migranți. În general, imigranții reprezentau 18% din forța de muncă din SUA în 2021. Față de 16% cu zece ani mai devreme, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În ciuda faptului că a promis timp de decenii să limiteze imigrația, Marea Britanie a înregistrat o creștere de la ieșirea sa din UE în 2020. Fenomenul este generat de faptul că întreprinderile se luptă pentru angajați. Mai mult de 27% dintre asistentele medicale din cadrul Serviciului Național de Sănătate provin din străinătate în prezent. Față de aproximativ 14% în 2013. În Germania, aproximativ 80% dintre lucrătorii din abatoare sunt migranți, estimează sindicatele.

Dezavantajele unei încrederi excesive

O mai mare dependență de forța de muncă slab calificată din import poate duce la o creștere mai slabă a productivității. Acest lucru determină în cele din urmă cât de repede se pot extinde economiile, sugerează unele cercetări economice.

Un studiu realizat în 2022 în Danemarca a constatat că firmele cu acces ușor la lucrătorii migranți au investit mai puțin în roboți. Cercetările din Australia și Canada arată că migranții ar putea menține în viață firmele slabe. Fapt care va influența productivitatea generală.

Creșterea productivității muncii a fost slabă în economiile avansate în ultimii ani. În sectoarele agricole din SUA și din Regatul Unit, productivitatea a stagnat timp de un deceniu sau mai mult. În Japonia și Coreea, care au politici de imigrare mai restrictive, aceasta a crescut cu aproximativ 1,5% anual, conform OCDE.

Problema productivității

Productivitatea agricolă a crescut rapid în economiile avansate din Asia de Est. Dar mai lent în statele din Occident cu un nivel ridicat de imigrație.

Este dificil să se găsească echilibrul potrivit între a permite o anumită migrație, care poate contribui la restabilirea dinamismului în țările în curs de îmbătrânire, și evitarea dependenței excesive. În multe industrii, nu există o alternativă evidentă la lucrătorii străini.

Anna Boucher, expert în migrație globală la Universitatea din Sydney, spune că o anumită migrație cu calificare redusă este probabil necesară pe termen scurt. Fără ea, unele servicii de îngrijire a copiilor din Australia s-ar închide, iar legumele ar rămâne pe câmp.

Cercetările economice sugerează că un aflux de migranți cu înaltă calificare, cum ar fi oamenii de știință și inginerii, poate, de fapt, să crească productivitatea firmelor. Fenomenul poate să sporească și salariile și oportunitățile de angajare ale lucrătorilor locali.

Roboți vs migranți

Economiștii sunt mai divizați atunci când vine vorba de migranții mai puțin calificați. Dar acești lucrători sunt mai ușor de înlocuit. Inclusiv în industrii care par candidați improbabili pentru automatizare.

În Republica Cehă, unii fermieri folosesc roboți cu inteligență artificială pentru a monitoriza și recolta căpșuni. Start-up-ul israelian Tevel Aerobotics Technologies a dezvoltat drone pentru culesul fructelor. Fieldwork Robotics, o companie din Marea Britanie, a început recent să vândă roboți de cules zmeură.

Cu toate acestea, pentru guverne, urmărirea unor reforme care să stimuleze productivitatea și să permită firmelor mai slabe să moară este mult mai dificilă decât creșterea imigrației, a declarat Dan Andrews, expert în productivitate la OCDE.

„Este posibil ca unele țări să fi ales calea cea mai ușoară”, a spus el.

Reacții din partea întreprinderilor

În speranța de a accelera automatizarea în agricultură, guvernul britanic investește bani în tehnologie. De asemenea, ia în considerare eliminarea normelor care permit companiilor să plătească lucrătorii migranți cu 20% mai puțin decât tariful curent pentru locurile de muncă. Decizia a provocat proteste din partea grupurilor de lobby ale agricultorilor. Aceștia spun că fermierii adoptă rapid tehnologia dacă este disponibilă, dar că roboții nu sunt buni la culesul fructelor și legumelor.

În Malaezia, guvernul a anunțat anul trecut o înghețare a angajării de noi lucrători străini. Oficialii guvernamentali spun că dependența excesivă de forța de muncă străină ieftină a creat un ciclu dăunător. Iar acest fapt permite companiilor să reziste inovației. Companiile locale spun însă că au nevoie de mai mult timp pentru a investi în automatizare și pentru a îmbunătăți competențele lucrătorilor.

Portițe de scăpare

Unele industrii, inclusiv industria prelucrătoare și plantațiile, au primit între timp permisiunea de a angaja străini în urma unor apeluri. Dar înghețarea mai largă a angajărilor de lucrători străini rămâne în vigoare fără o dată limită.

În Canada, economiștii spun că guvernul a lăsat deoparte un sistem de imigrație atent gestionat, care acorda prioritate lucrătorilor cu înaltă calificare, și a accelerat semnificativ primirea studenților străini și a altor lucrători temporari cu calificare redusă. Prin inundarea pieței cu forță de muncă ieftină, Ottawa ar putea susține întreprinderile necompetitive. Iar acest lucru ar putea să afecteze productivitatea, potrivit unui raport din decembrie, scris de fostul guvernator al băncii centrale canadiene David Dodge.

Producția economică pe cap de locuitor este mai mică decât a fost în 2018, după ani de imigrație record, notează Mikal Skuterud, economist la Universitatea Waterloo din Ontario. Canada a adus atât de mulți lucrători slab calificați încât scade productivitatea generală a țării, spune el.

Dilema măcelarilor din Germania

Dezbaterile se intensifică și în Germania. Întreprinderile, inclusiv măcelăriile de la poalele Pădurii Negre, devin tot mai dependente de forța de muncă importată.

Tinerii nu mai vor să se pregătească ca măcelari, spun întreprinderile locale. Motivul –  este o muncă lipsită de glorie, cu un salariu mic. Lipsa forței de muncă este una din cauzele pentru care numărul măcelăriilor s-a înjumătățit în ultimele două decenii.

În urmă cu trei ani, Handirk von Ungern-Sternberg, funcționar la camera locală de artizanat, a demarat un proiect pilot de recrutare de ucenici măcelari în India. El a profitat de o modificare a legislației germane care a facilitat angajarea de lucrători slab calificați din afara UE. Primul lot de 13 tineri indieni a sosit în septembrie 2022.

Acum, cererea explodează. Von Ungern-Sternberg intenționează să aducă aproximativ 140 de lucrători indieni în acest an. Acest număr s-ar putea tripla în viitor, spune el.

Indienii sunt tot mai ceruți

De la mecanici auto la construcții, întreprinderile locale cer cu insistență tinerii săi recruți indieni. Camerele de meșteșuguri din întreaga Germanie, din Alpi până la Marea Nordului, îi cer ajutorul pentru a demara proiecte similare.

„Ne întrebăm, unde este limita? Suntem o companie de locuri de muncă? Nu știm unde este plafonul”, a declarat von Ungern-Sternberg.

De asemenea, programul este în beneficiul consumatorilor, ajutând la menținerea costurilor măcelarilor la un nivel scăzut. Dincolo de graniță, în Elveția, unde nu sunt disponibili lucrători indieni, carnea costă de aproape patru ori mai mult.

Cu toate acestea, proprietarii de afaceri elvețieni au experimentat, de asemenea, noi tehnologii. Inclusiv automate de vânzare de cârnați, cunoscute sub numele de Wurstautomaten. Aparatele ar putea reduce nevoia de măcelării la scară mică și, în cele din urmă, ar putea contribui la scăderea prețurilor.

Între timp, opoziția față de imigrație este în creștere în Germania. Ceea ce sugerează că dependența măcelarilor de forța de muncă importată ar putea să nu fie sustenabilă. Sprijinul pentru partidul anti-imigranți Alternativa pentru Germania a atins recent un maxim istoric de 23%. Sondajele sugerează că ar putea deveni cea mai puternică forță politică în mai multe alegeri de stat germane de la sfârșitul acestui an.

Dilema produselor lactate

În Wisconsin, Rosenow, producătorul de lactate, spune că este sceptic cu privire la mașinile de muls automate. Unii vecini au experimentat cu roboți, dar s-au întors la munca umană. Și asta pentru că roboții aveau nevoie în mod constant de reparații, spune el.

De asemenea, roboții ar costa de două ori mai mult decât lucrătorii imigranți. Și ar fi și mai costisitori pentru întreținere, spune Rosenow. Cu imigranții, „forța de muncă nu este o constrângere”.

Onan Whitcomb, un fermier de lactate din Vermont, nu este de acord. El spune că, atunci când a vrut să crească producția, a decis să nu angajeze lucrători imigranți. În schimb, a cheltuit 800.000 de dolari pe patru roboți de muls de fabricație olandeză.

Producția de lapte pe vacă a crescut cu 30%, iar incidența mastitei, o boală inflamatorie, a scăzut cu 80%. Ceea ce înseamnă mai puține cheltuieli cu antibioticele, spune el. Whitcomb susține că a reușit să elimine 2,5 locuri de muncă, iar investiția s-a amortizat în șapte ani.

„Mulgeam 300 de vaci și am trecut la 240, și tot am făcut mai mult lapte. Este greu de bătut”, a declarat Whitcomb citat de Wall Street Journal.