Suedia și-a schimbat obiectivul privind mixul de energie electrică de la „100% regenerabilă” la „100% fără fosile”, deschizând calea pentru construirea de noi reactoare nucleare, au anunțat agențiile de presă. Suedia se numără printre grupul mare de țări din Uniunea Europeană care s-au alăturat blocului informal pro-nuclear al Franței.
Ministrul suedez de finanțe, Elisabeth Svantesson, a declarat în parlament că acest lucru „creează condiții pentru energia nucleară”, adăugând că țara „are nevoie de electricitate curată și de un sistem energetic stabil”.
Noi reactoare nucleare par a fi necesare pentru a ajunge la un nivel net zero
Suedia a decis să renunțe treptat la energia nucleară în urmă cu 40 de ani, dar noi capacități par acum necesare pentru a satisface dublarea preconizată a cererii anuale de energie electrică a țării, care va ajunge la aproximativ 300 TWh până în 2040, precum și obiectivul său de a ajunge la emisii nete zero până în 2045.
În acest fel, țara face o întoarcere asemănătoare cu cea a Italiei, care a respins revenirea la energia nucleară în cadrul unui referendum în 2011, în urma dezastrului de la Fukushima din Japonia, dar care are acum planuri de a construi noi reactoare.
Compania suedeză de stat Vattenfall, care deține energie electrică și termică, ia în considerare construirea a cel puțin două reactoare modulare mici (SMR) și prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente, potrivit unor rapoarte. În prezent, aproximativ 98% din energia electrică din Suedia este generată din hidroenergie, energie nucleară și energie eoliană.
România și Bulgaria plănuiesc noi capacități nucleare, în timp ce Germania rămâne inflexibilă
Energia nucleară revine în forță și în Europa de Sud-Est, Bulgaria anunțând o nouă unitate la centrala nucleară de la Kozlodui, iar Nuclearelectrica, companie de stat din România, lucrează la un proiect de instalare de SMR-uri.
Pe de altă parte, Germania a refuzat să reconsidere închiderea ultimelor sale reactoare, în timp ce Austria și Luxemburg se opun cu înverșunare și ele energiei nucleare.
La finele anului trecut, Statele Unite ale Americii au anunțat că vor oferi finanțare în valoare de peste 3 miliarde de dolari pentru construcția a două noi reactoare nucleare în România, membră NATO. Finanțarea va fi acordată de Export-Import Bank, o agenție de credit la export cu sediul la Washington, permițând României să acopere „aproximativ o treime din suma necesară pentru construcția a două reactoare” la centrala de la Cernavoda, a declarat premierul român Nicolae Ciuca la 8 noiembrie, potrivit Balkan Green Energy News.
Restul fondurilor necesare va proveni din alte finanțări, a adăugat Ciuca. Cernavoda, singura centrală nucleară din România, este operațională din anii 1990 și acoperă aproximativ o cincime din necesarul de energie electrică al țării. Acordul semnat în timpul summitului ONU privind clima COP27 din Egipt vine pe fondul incertitudinii energetice globale agravate de războiul din Ucraina.
