Infofinanciar > Info > Strategia mall-urilor din România. Metodele prin care clienții ajung să cheltuie mai mulți bani
Info

Strategia mall-urilor din România. Metodele prin care clienții ajung să cheltuie mai mulți bani

Strategia mall-urilor din România. Metodele prin care clienții ajung să cheltuie mai mulți bani
sursa foto dreamstime

Mall-urile au devenit o parte importantă din rutina oamenilor. Aceste centre comerciale evoluează constant și s-au schimbat destul de mult pe parcursul ultimelor două decenii. Scopul principal al mall-urilor este de a ajuta clienții, pentru a găsi toate produsele de care ai nevoie într-un singur loc. Dar, aceste spații au trecut de principala utilitate. Acestea au devenit acum locuri de petrecere a timpului liber.

Mall-urile s-au extins și au devenit puncte importante de întâlnire cu familia și prietenii. Astfel, un centru comercial modern oferă divertisment și posibilitatea de a-ți realiza cumpărăturile.

Strategia mall-urilor din România

Mall-urile sunt în continuă evoluție. Centrele comerciale moderne au mai multe atracții pentru clienți, de la săli de fitness, la restaurante, cafenele și multe altele. Dar, aceste noi facilități de care poți avea parte în mall-uri nu au fost amplasate întâmplător. Acestea sunt gândite pentru a avea anumite efecte la nivelul clienților.

Astfel, Andrei Lefter, partener fondator și arhitect în cadrul DRS Architects, a explicat procesele din spatele acestor mari centre comerciale. Compania din care face parte a fost implicată în multe proiecte importante, printre care se numără și Mega Mall din Capitală.

Construirea unui centru comercial

Expertul Andrei Lefter a explicat procesul prin care ia naștere un centru comercial. Terenul și amplasarea acestuia joacă un rol major în determinarea aspectului general al unui centru comercial. Dezvoltatorul este responsabil până în acest punct și selectează locațiile în care vrea să construiască. Potrivit arhitectului, mall-urile sunt mult mai potrivite pentru centrele urbane, înlocuind frecvent arterele comerciale tradiționale. Un exemplu de astfel de construcție fiind Mega Mall din Capitală.

Totodată, se poate opta pentru un complex comercial cu mai multe clădiri la periferia orașelor. Unde terenul poate fi, de asemenea, mai abundent. Băneasa Shopping City fiind un exemplu de centru de acest fel. Planul de afaceri al dezvoltatorului sau investitorului influențează următorii pași. Viziunea acestuia este analizată de arhitecți, care analizează posibilitățile de realizare, din punct de vedere al terenului și amplasării.

Viziunea investitorilor

Potrivit experților, anumiți investitori caută să păstreze modelul centrelor comerciale din trecut în cazul unui nou proiect. Dar, alții caută o nouă abordare și vin cu idei inovative. După stabilirea proiectului, se analizează bugetul. Pentru ca echipa să se asigure că își vor putea permite financiar să pună în practică conceptul.

„După aceea, se lucrează de multe ori cu cei din departamentul de leasing (cel care se ocupă de închirierea spațiilor comerciale), care, la rândul lor, lucrează cu viitori chiriași. Așa par niște planuri schematice, după care se trece la concept. În general, arhitectul este cel care propune o imagine a malului, propune spații comune, tot felul pe spații care definesc o identitate a clădirii respective, pornind de la specificul fiecărui investitor” a explicat Andrei Lefter.

Marii retaileri din mall-uri

Marile centre comerciale moderne au, de asemenea, contracte cu retaileri mari. Exemple în acest sens fiind Auchan sau Carrefour. Investitorul face acest anunțul în legătură cu partenerii în timpul fazei de proiectare. Acești „chiriași” au rolul de a atrage alți retaileri, în scopul dezvoltării mall-ului. Astfel de contracte, numite „ancore”, au o influență la nivelul centrului comercial.

„Ancorele sunt importante, evident, dar nu poate influența radical modul în care arată un centru comercial. Asta dacă nu vorbim de un centru pe care îl dezvoltă special pentru ei. În cadrul unui proiect, aceștia știu ce suprafață și-ar dori să ocupe magazinul lor, ce facilități își doresc, uneori și ce magazine și-ar dori să aibă în proximitatea lor. Totuși, centrele comerciale și mall-urile nu sunt construite în jurul ancorei” a spus arhitectul.

Arhitectul a precizat că majoritatea hipermarketurilor sunt amplasate la parterul sau demisolul mall-urilor. „Nu vrei să-i plimbi pe clienți cu cărucioarele de cumpărături pe scările rulante. Amplasarea marilor ancore trebuie să țină cont și de funcționalitatea lor. Trebuie să vezi care sunt căile de acces pentru aprovizionare, spații de depozitare, cele dedicate angajaților” a spus Andrei Lefter.

Zone de divertisment

În România, un număr tot mai mare de centre comerciale dispun de o zonă de relaxare. La finalul weekend-ului, acestea devin zone importante pentru români. Care se pot bucura de restaurante și cafenele, centre de fitness, patinoare, piscine, săli de jocuri și cinematografe. Majoritatea acestor facilități sunt amplasate la etajele superioare.

„Cinematografele sunt generatoare de trafic. Aduc vizitatori în mall. Până la ele, cei care vin să vadă un film au un traseu de parcurs, unul care este gândit înainte. Nu este obligatoriu, dar există în general o separație de funcționalitate. Deși nu este o regulă, cinematografele sunt puse în corelare și cu zonele de food-court, unde se află restaurantele și cafenelele” a explicat arhitectul.

Dezvoltatorii mall-urilor mizează pe faptul că, cei care vin să vizioneze un film vor deveni și clienți ai magazinelor sau restaurantelor. Pentru a ajunge la cinema, aceștia trec pe lângă diferite posibilități de a-și cheltui banii. Astfel, aceștia pot fi tentați înainte sau după film să viziteze magazinele.

Clienții, punctul central al strategiei

Centrele comerciale erau structurate în trecut după nevoile retailerilor. În prezent, acest sistem a fost schimbat. Fiind prioritare dorințele clienților. Astfel, un centru comercial care dispune de facilități va fi opțiunea principală a oamenilor. Este bine ca mall-urile să fie bine compartimentate, cu căi largi de acces și ușor de navigat dintr-o parte în alta.

„Lucrurile s-au schimbat destul de mult față de acum 20 de ani. Este o evoluție a viziunii de la magazine către atragerea de oameni care să petreacă mai mult timp într-un centru comercial. Trebuie să le dai oamenilor cât mai multe lucruri de făcut într-un spațiu de calitate. Putem vedea că multe zone de food-court sunt reamenajate, regândite, vin cu spații din ce în ce mai delimitate. Vedem că apar zone verzi, terase, spații în care clienții să pot bucura de aer liber” a mai spus arhitectul.

Mall-urile din România, la nivelul celor din Occident

Expertul a precizat că mall-urile moderne din România sunt la nivelul celor din Occident. De asemenea, acesta a precizat că anumite centre comerciale din vest sunt amplasate în clădiri vechi, care nu oferă oportunități de modificare.

„La noi, în general, îmi plac mai mult spațiile comune, care sunt mai generoase și mai bine gândite. În afară, unele centre au spații comune destul de îngrămădite și înghesuite, pentru că au fost construite de ceva timp și au fost gândite altfel la acea vreme. Calitatea spațiului mi se pare superioară în România. Este avantajul de a fi construit mai târziu. Evident, mall-urile care se construiesc acum și în Occident sunt la un standard ridicat” a spus Andrei Lefter.

Totuși, arhitectul a precizat că România mai are de lucrat la calitatea materialelor. Lucru care este generat de nivelul bugetului. „Un lucru pe care l-aș îmbunătăți este calitatea materialelor. Aici da, este discutabil. Suntem încă o țară în care bugetele au o importanță foarte, foarte mare”, a punctat expertul, conform stiripesurse .