Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat grupările kurde în privința unui atentat cu bombă dezastator în Istanbul, care a luat viața a șase persoane și a rănit zeci de oameni.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a semnalat că o incursiune terestră în nordul Siriei și Irakului ar putea fi luată în discuție, după ce Ankara a lansat o serie de atacuri aeriene asupra bazelor kurde din cele două țări. La rândul lor, grupurile kurde au negat orice implicare în explozia din Istambul. Atacatorul care a comis atentatul cu bombă ar fi de origine siriană și ar fi intrat în Turcia prin Afrin, în nordul Siriei, potrivit presei turce.
Duminică, Turcia a anunțat lansarea operațiunii „Claw-Sword” îndreptată împotriva pozițiilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din nordul Irakului, precum și împotriva Grupului de Protecție a Poporului Kurd (YPG) de-a lungul frontierei siriene. Zeci de persoane ar fi fost ucise în atacurile aeriene turcești ulterioare asupra unor ținte siriene și irakiene care au avut loc în weekend. Erdogan a avertizat că campania militară ar putea foarte bine să implice forțe terestre.
Strategia lui Erdogan
Cu toate acestea, experții regionali consideră că accelerarea tensiunilor turco-kurde este, în principal, un pretext menit să sporească șansele lui Erdogan de realegere. Este momentul campaniei militare, încărcat politic?
Guney Yildiz, un cercetător, jurnalist și fost expert al unui think tank din Londra în Turcia, a declarat pentru The Media Line că momentul campaniei militare pare să fie motivat politic, scrie publicația jpost.com. „Dacă kurzii din Turcia votează pentru candidatul opoziției, atunci Erdogan riscă foarte mult să nu fie ales”, este de părere acesta.
„În iunie 2023, urmează alegeri pentru Erdogan, iar alegătorii kurzi din Turcia se numără printre principalii alegători care vor determina cine nu va fi următorul președinte”, a explicat Yildiz. Înaintea votului crucial, Erdogan a promovat o politică antikurdă foarte puternică, menită să semene dezbinare în blocul de opoziție turc și, astfel, să-și consolideze poziția, este de părere Yildiz.
„Atunci când kurzii din Turcia vor reacționa la atacurile turcești din Siria, opoziția va fi cel mai probabil de partea guvernului sau va susține incursiunea, iar acest lucru poate crea diviziuni în cadrul opoziției turcești sau în rândul alegătorilor kurzi”, a explicat el, adăugând că această mișcare are, de asemenea, o semnificație strategică pentru Turcia, care se teme de independența kurdă.
Pericolul din Istambul
Atacatorul din spatele atentatului de la Istanbul a fost numit de presa turcă drept Ahlam Albashir, o tânără în vârstă de 23 de ani. Deși Ankara s-a grăbit să o acuze că este susținută de grupări kurde, alte rapoarte indică, în schimb, că Albashir are legături cu Armata Siriană Liberă, susținută de Turcia.
„Alți suspecți legați de această femeie s-au dovedit a face parte din opoziția islamistă siriană, mai degrabă decât din grupările kurde”, a afirmat Yildiz. „Din primul moment, guvernul turc i-a acuzat pe kurzi că se află în spatele atacului, dar dovezile care circulă prin spațiul public arată că este dificil de dedus acest lucru. Chiar dacă teroristul a fost un arab sirian – și nu un kurd – guvernul turc continuă să dea vina pe kurzi. De aceea, cred că vina este în mare parte politică. De îndată ce îi atacă pe kurzi, asta îi slăbește foarte mult opoziția”.
Potrivit lui Yanarocak, Ankara se concentrează în prezent pe atacarea zonei Kobane, care are o mare valoare simbolică, deoarece aici kurzii au luptat împotriva grupării Stat Islamic.
