Serial. Istorie monetară, episodul 4: Unde și cine fabrică banii României?

Sunt folosiți zilnic, fac economia să meargă mai departe, cu urcușuri și coborâșuri. Însă, de unde provin banii? Cine și cum îi fabrică? Care este metoda? Ce materiale se folosesc?  Când sunt aceștia tipăriți și în ce cantitate? Cine stabilește aceste detalii? Ei bine, la toate aceste întrebări se vor regăsi în materialul de față.

În primul rând, responsabilitatea fabricării banilor ce circulă pe teritoriul României, a leilor, le revine Monetăriei Statului și Imprimeriei Băncii Naționale, o instituție în subordinea BNR. După cum le spune și numele acestor două instituții, prima dintre ele are datoria de a bate monede, iar cea de-a doua, Imprimeria, se ocupă cu emiterea de bancnote. În ultimi ani, după o perioadă îndelungată, s-a ajuns ca toate monedele și bancnotele românești să fie fabricate în România, căci anterior în țara noastră se realizau doar bancnotele de 1 leu și 5 lei. Ceea ce este interesant apoi este că numărul de monede bătute și cantitatea de bancnote emise a reprezentat și reprezintă în continuare o informație confidențială.

Singurii bani din plastic

În România, la nivel european, se regăsesc singurii bani din circulație care sunt fabricați din pastic, în restul statelor de pe continent regăsindu-se bani din hârtie. Acest aspect vine pentru țara noastră cu avantaje, dar și cu câteva minusuri. Asta pentru că, fabricarea banilor pe suport de plastic reprezintă un proces cu 30% scump decât în cazul celor de hârtie, însă în același timp, aceste bancnote din România sunt de șase ori mai rezistente decât celelalte din Europa.

Sediul Imprimăriei Băncii Naţionale se află în Capitală, mai exact pe strada Luica din Sectorul 4. Tot în cadrul acestei instituții se fabrică și bonurile valorice, cecurile și alte modalități de plată folosite pe teritoriul României și provin din partea statului. Materialul folosit pentru fabricarea acestor bancnote se numește polimer, iar cernelurile folosite sunt unele speciale, iar toate materialele folosite provin din import. Atât în cazul monedelor, cât și a bancnotelor, costul de producție este unul strict secret, valabile fiind doar anumite date procentuale prezentate mai sus.

Atenție sporită

Acești bani și aceste monede sunt foarte bine păzite până la momentul în care sunt date în circulație către populație. Tot procesul este, chiar, foarte amplu și bine pus la punct. În primul rând, bancnotele sunt fabricate cu mare atenție, iar toate acestea conțin elementele de securitate pentru a nu exista situații de falsificare, elemente specifice fabricii de la Imprimărie și de la Monetărie ce nu pot fi multiplicate de către altceva sau altcineva din exteriorul acestor instituții.

După ce se finalizează procesul de fabricare, urmează transportul acestora către sediul Băncii Naționale a României din centrul Bucureștiului, iar acesta se realizează sub o supraveghere strictă. Bancnotele sunt încărcate la bordul unor mașini blindate, iar întreg drumul se face sub escortă. BNR-ul reprezintă la nivel național singura instituție care poate coordona activitatea întreprinsă în cadrul Monetăriei și Imprimăriei, cât și în ce situații se bat monede sau se tipăresc bancnote.

Desene pe bancnote și monede

Ceea ce apare pe bancnote și monede, desenele, portretele, ilustrațiile și culorile alese au fost întotdeauna dezvoltate de către un grup de specialiști din cadrul Băncii Naționale. După ce proiectele sunt realizate de către acești specialiști și se primește aprobarea din partea conducerii, graficele sunt trimise către Imprimărie, unde angajații din această instituție se ocupă ca, prin intermediul unor programe computerizate, bancnotele să fie cuprindă elemente de securitate cu scopul de a preveni falsificarea.

În ceea ce primește Monetăria, sediul acesteia se află în apropierea clădirii BNR, în zona centrală a Capitalei, pe strada Fabrica de Chibrituri, iar această instituție funcționează în această formulă de aproape opt decenii, iar în cadrul acesteia lucrează în jur de 300 de oameni pregătiți și specializați. În procesul de fabricare a unei monede este inclusă, inițial, o gravură cu o machetă de ipsos realizată în cadrul Băncii Naționale, o machetă realizată inițial manual de către un gravor ce lucrează cu meticulozitate, iar gravarea unei singure monede ce către o astfel de persoană poate dura și până la o săptămână întreagă.

După ce acest proces este finalizat, machetele de ipsos ajung apoi să fie transformate în unele realizate din rășină ce urmează mai apoi a fi preluate de către un dispozitiv special pe acest domeniu numit pantograf, un dispozitiv tehnologic ce reușește să transpună imaginea de pe macheta de rășină pe o piesă de metal, adică moneda în forma sa aproape finală. Procesul întreg se termină în momentul în care aceste monede sunt bătute, un proces din nou destul de meticulos, căci în cazul unei singure monede poate dura și până la 35 de ore.

Banii românești, în cifre

La nivelul României, într-un singur an, o cantitate de peste 6.000 de tone de metal ajunge să fie transformată în monede, într-un număr de peste un miliard de unități. Acestea sunt fabricate din oțel și alamă, iar materialele prime provin din import, căci reprezentanții Monetăriei responsabili cu această sarcină se ocupă cu achiziționarea de aliaje precum oțel placat cu alamă, cupru și nichel, scrie money.ro.

În plus, la comandă și contra cost, instituția mai poate fabrica și monede pentru alte state, cum ar fi Republica Moldova. Tot la Monetărie se mai pot produce și medalii, decorațiuni oferite de o entitate private sau de către reprezentanții statului în urma unor concursuri sau pentru oferirea de onoruri unor persoane ce au făcut un lucru remarcabil. De asemenea, se pot fabrica și obiecte de cult, la fel, pe comandă, ce ajung să fie mai apoi vândute prin magazine cu specific.

 

Mâine, 7 iulie, trecem la povești. Asta pentru că cititorii Infofinanciar vor putea regăsi, de la ora 15:00, un material amplu despre cel mai bogat român din istorie, despre cum a ajutat România să iasă din impasul financiar din anii 1930, dar și povestea sa de viață.