Data de 17 martie aduce cu ea aniversarea de 157 de ani a unui eveniment reprezentativ pentru țară. În anul 1866, a început să funcționeze Banca României. Aceasta a fost creată prin metamorfoza filialei din București a Băncii Imperiului Otoman, instituție care avea un capital majoritar englez.
În urma retragerii avantajului de emisiune, unitatea a continuat să desfășoare operații bancare sub numele de „Bank of Roumania”.
Banca Națională a României
Ion Ghica a reprezentat întâiul președinte al Consiliului de administrație. Banca Naţională a României, construită ulterior „Legii pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi de circulaţiune” promulgată la 17 aprilie 1880, a fost ridicată între anii 1882-1890, urmărindu-se planurile arhitecţilor Cassien Bernard şi Albert Galleron, pe terenul fostului han numit „Şerban Vodă”.
Marile hanuri din acea vreme reprezentau pentru negustori locurile ideale de păstrare a bunurilor, totodată și intermediul potrivit prin care aceștia își puteau desfășura afacerile, datorită întâlnirilor cu alți comercianți de naționalități diferite (turci, greci, nemți, ruși, francezi și englezi).
Acești comercianți au găsit loc pentru magazinele, depozitele și cantoarele lor de afaceri în amplasamente cum a fost hanul lui Șerban Vodă Cantacuzino, hanul lui Constantin Brâncoveanu, hanul Zlătari și Hanul lui Manuc.
Hanul lui Șerban Vodă
Conform surselor, cel mai mare han al vechiului oraș București a fost chiar hanul lui Șerban Vodă Cantacuzino, un han de primă clasă, cu o construcție inițiată în anul 1683 și finalizată majoritar în 1685, când a început să primească deja vizitatori, spun cei de la cunoastelumea.ro.
Hanul lui Cantacuzino avea o amplasare în centru, în apropierea kilometrului zero, unul dintre cele mai potrivite locuri pentru negustori și afacerile pe care le derulează. Acesta are o istorie bogată.
În sensul ridicării acestuia, Șerban Vodă a contat pe talentul acelorași meșteri care s-au ocupat de înălțarea mănăstirii Cotroceni. Planul lui Cantacuzino consta în noutatea pe care avea să o livreze Bucureștilor, un element nemaipomenit. Lucrurile au mers conform planului din moment ce acea construcție „întrecea tot ce se poate închipui în Ţara Românească până atunci”.
În pofida faptului că voievodul nu a văzut faimoasele hanuri venețiene pentru a putea prelua din structura lor, îi erau cunoscute cele aflate în Constantinopol, care conservau o bună parte a stilului astora.
Însă finalizarea construcției clădirii a fost perturbată din mai multe motive. Acestea constă în:
– pornirea războiului sârbo-bulgar din 1885 ( România și-a declarat neutralitatea față de război, oprind, astfel, răspândirea acestuia)
– punerea în practică a ședințelor de licitaţie pentru cumpărarea materialelor sau încredinţarea lucrărilor
– schimbarea constantă a vremii
Aflat într-o poziție ce îi așază faţada principală către strada Lipscani și ridicat într-un stil eclectic de structură academică, palatul Băncii Naţionale deține un parter înalt şi alte două niveluri, cu traveea centrală a intrării reprezentat de așezarea celor patru coloane realizate într-un stil arhitectural corintic, având spre cele două colţuri câte două nişe, delimitate de coloane făcute tot în stil grecesc, anume cel ionic, în care sunt fixate cele patru statui ce reprezintă domenii precum Agricultura, Industria, Comerţul şi Justiţia. Acestea au fost realizate de sculptorul Ioan Georgescu, potrivit argesexpres.ro.
