Kristina Georgieva, șefa FMI spune că ratele dobanzilor vor înregistra în continuare creșteri până în 2023. Acest lucru se va petrece până când prețurile mari vor începe să scadă, asta ca răspuns la acțiunilor băncilor europene, potrivit CNBC.
Kristina Georgieva este de părere că scăderea de prețuri nu se datorează faptului că s-a găsit o soluție pentru inflația ridicată, ci este mai mult ca o acțiune împotriva recesiunii.
„Băncile centrale intensifică măsurile pentru a controla inflaţia, este o prioritate. Trebuie să continue până când devine clar că aşteptările inflaţioniste rămân ferm ancorate. În acest moment, încă vedem inflaţia în creştere; trebuie să aruncăm nişte apă rece pe ea”,a susținut aceasta.
Conform Ziare.com, majorarea alarmantă a prețurilor s-a produs în principal pe timpul pandemiei când au fost create blocaje. La momentul actual, invazia rușilor din Ucraina nu a făcut altceva decât să întărească aceste șocuri. Situația este una destul de alarmantă în special pentru prețurile la alimentele de bază.
Războiul din Ucraina nu a făcut altceva decât să agraveze și mai tare situația care și așa era una destul de fragilă.
Conform Băncii Mondiale, prețurile produselor au atins apogeul în lunile martie și aprilie a anului curent, la scurt timp după ce Vladimir Putin a decis invadarea Ucrainei. Prețurile au crescut cu 15% în ultimele două luni, arătând o scumpire cu peste 80% mai mare decât acum doi ani.
Această criză economică are efecte la nivel global
Situația economică este un vitală pentru omenire. Numărul de subnutriți va crește anul acesta cu 7,6 milioane. În anul 2023, numărul subnutriților la nivel global va crește cu 19 milioane.
Totuși, trebuie privită și partea buna. Prețul petrolului la un moment dat s-a stabilizat, iar acum a ajuns la scadă, ajungând la sub 100 de dolari pe baril.
Chiar si cu această ieftinire, este de precizat faptul că inflația încă nu a fost „îmblânzită”, conform Georgievei. Directorul general al Fondului Monetar Internaţional a adăugat pentru CNBC faptul că inflația trebuie controlată și cât mai repede, pentru că aceste scumpiri afectează cel mai mult țările sărace.
În cazul Statelor Unite, inflația a juns la valoarea de 9,1%, cea mai mare înregistrată în ultimii 40 de ani.
Potrivit secretarului Trezoreriei, Janet Yellen, guvernele din întreaga lume trebuie să aibă soluții care să nu ducă la recesiune și să „atenueze” consecințele negative ale contextului actual.
Un exemplu în acest sens ar putea fi Indonesia, stat al cărui ministrul de Finanțe a făcut un „caiet de joc” prin care se arată faptul că cererea trebuie să fie controlată și reprezintă un lucru esențial în aceste momente. Acest lucru vine după ce la începutul pandemiei de Covid-19, oficialii au decis să restabilească cererea și nu oferta.
„Cu doi ani în urmă, am încercat să salvăm economia atât din colapsul cererii, cât și al ofertei din cauza pandemiei”, a transmis ministrul de Finanțe din Indonesia.
