Preţurile ridicate la energie şi alimente pe plan global vor continua să afecteze preţurile pe plan intern, se arată în declaraţia de încheiere de la finalul vizitei delegaţiei Fondului Monetar Internaţional. Același raport mai arată și faptul că, dacă nu va exista o escaladare gravă a războiului din Ucraina, inflația va fi la noi de 12,5% în 2022. De abia în 2023, se va diminua la 10%
Războiul și inflația
Din punct de vedere al avansului economiei, FMI se aşteapă ca acesta să se modereze la aproximativ 3,5% – 4,5% în 2022 şi 2023.
„Riscurile directe în urma războiului sunt limitate, deoarece România este un producător de cereale substanţial, în mare parte autonomă din punct de vedere energetic, având doar importuri limitate din Rusia, iar alte legături comerciale şi financiare directe cu Rusia şi Ucraina sunt neglijabile. Totuşi, întreruperea extinsă a aprovizionării cu gazel ruseşti ar majora şi mai mult preţul energiei şi ar reduce activitatea partenerilor comerciali din Europa”, se arată în raportul FMI.
Instituţia apreciază că alte riscuri care ar putea înrăutăţi perspectivele sunt: „inflaţia ridicată, care ar putea reduce şi mai mult cererea şi ar declanşa o spirală salarii-preţuri, o înăsprire mai mare decât se anticipa a condiţiilor financiare externe şi interne şi, pe plan intern, stagnarea reformelor, care ar putea slăbi încrederea şi ar provoca riscul unei retrogradări a ratingului de credit. Pe de altă parte, implementarea rapidă a reformelor preconizate conform PNRR ar putea duce la majorarea creşterii peste scenariul de bază”.
Necazul economic al conflictului din apropiere
FMI avertizează că, după o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă acum cu efecte negative în urma războiului din Ucraina şi a inflaţiei în creştere.
Măsurile de atenuare a impactului creşterii preţurilor, în special la energie, ar trebui să fie temporare şi să-i vizeze pe cei mai vulnerabili, pentru a limita costurile bugetare ale acestora şi pentru a nu împiedica conservarea energiei. Pentru a reconstrui spaţiul fiscal şi a sprijini împrumuturile de pe piaţă pentru finanţarea bugetară, trebuie introduse fără întârziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu.
Se cere o reformă fiscală
Aceasta ar trebui să includă o reformă fiscală ambiţioasă, pentru a exista asigurări că fiecare îşi plăteşte echitabil partea. De asemenea, trebuie depuse toate eforturile pentru a utiliza eficient fondurile substanţiale disponibile din NextGenerationEU.
„Chiar înainte de pandemie şi război, deficitele fiscale şi de cont curent au crescut la niveluri ridicate. O parte semnificativă a deficitului de cont curent este finanţată din granturi UE şi fluxuri de investiţii directe, iar rezervele rămân în general adecvate, dar creşterea costurilor cu dobânzile prezintă riscuri. În ceea ce priveşte bugetul, cheltuielile mai ridicate nu au fost însoţite de creşteri proporţionale ale veniturilor. Presiunile fiscale suplimentare, generate mai întâi de pandemie şi acum de efectele războiului, chiar dacă în mare parte sunt temporare, majorează şi mai mult datoria, ceea ce necesită consolidarea pe termen mediu”, se arată în raportul FMI.
Datoria crește
Odată cu reformele administrative pentru îmbunătăţirea colectării impozitelor şi expirarea măsurilor temporare de sprijin, deficitul ar urma să se modereze pe termen mediu, dar datoria va continua să crească. Eforturile de modernizare a administrării veniturilor trebuie să continue, inclusiv prin digitalizare şi îmbunătăţirea serviciilor pentru contribuabili, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul PNNR.
Cu toate acestea, nu va fi suficient pentru a restabili sustenabilitatea fiscală. Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, de sub 3% din PIB, şi pentru a stabiliza datoria, pe partea veniturilor, ar trebui implementate măsuri de politică fiscală, care să se ridice la cel puţin 2% din PIB, consideră FMI.
