Au trecut trei ani de când rachetele rusești au început să plouă peste Ucraina. Europa continuă să cumpere cantități mari de petrol și gaze de la Moscova. Astfel, contribuie la umplerea tezaurului de război al Kremlinului. Acum, Polonia vrea să pună presiune pe aceste venituri.
Varșovia este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kievului. Acesta speră să profite de rândul său la conducerea agendei politice a Uniunii Europene pentru a face lumină asupra cantității de combustibil pe care blocul încă o importă și pentru a conduce o nouă cruciadă împotriva importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) și de tehnologie nucleară.
Polonia preia conducerea UE
Guvernul de centru-dreapta al Coaliției Civice, condus de prim-ministrul Donald Tusk, va prelua președinția rotativă semestrială a Consiliului UE la 1 ianuarie. Alte economii importante, precum Franța și Germania, se confruntă cu haosul politic de acasă. Totuși, ucrainenii și cei mai apropiați aliați ai lor din cadrul blocului comunitar așteaptă ca Varșovia să preia conducerea.
„Avem mari speranțe pentru președinția poloneză a Consiliului. De la sălile de clasă la sălile de consiliu, polonezii și ucrainenii lucrează în fiecare zi pentru a-și modela viitorul comun. Astfel încât așteptările noastre sunt mari pentru continuarea colaborării în acest domeniu crucial”, a declarat Vladyslav Vlasiuk, coordonator al sancțiunilor și consilier al președintelui ucrainean Volodimie Zelenski.
Potrivit Centrului de cercetare privind energia și aerul curat, cu sediul la Helsinki, UE a cheltuit împreună peste 200 de miliarde de euro pe petrol și gaze rusești de la începutul invaziei la scară largă a Moscovei. Între timp, în ciuda restricțiilor impuse la nivelul blocului comunitar, cum ar fi embargoul asupra importurilor maritime de țiței, există în continuare lacune majore. Achizițiile de anumiți combustibili sunt în creștere. În plus, există avertismente că Rusia încalcă în mod deschis un plafon de preț impus de Occident. Acestea limitează suma pe care o poate cere pentru petrolul său.
Tusk a solicitat anterior „cele mai ample sancțiuni posibile” împotriva Moscovei. El a semnalat, în perioada premergătoare președinției poloneze a Consiliului, că dorește să ridice barierele la importurile UE de GNL rusesc, precum și să vizeze tehnologia nucleară și lanțul de aprovizionare cu combustibil care continuă să genereze venituri pentru Kremlin.
Restricții mai stricte pentru Rusia
Prim-ministrul polonez a militat mult timp pentru restricții mai stricte. În februarie 2022, la câteva zile după ce Rusia și-a început asaltul total asupra Kievului, fostul președinte al Consiliului European a criticat țările UE care au întârziat cu sancțiunile. El a afirmat că „s-au făcut de rușine”. Pachetele anterioare de sancțiuni energetice nu au reușit să ajungă la un acord pentru măsuri mai ambițioase. Însă acum s-ar putea deschide ușa către o aplicare mai strictă.
Președinția poloneză coincide cu o nouă Comisie Europeană. Oficialii doresc să demonstreze că pot face mai mult. Dan Jørgensen, fostul ministru danez al climei, conduce acum politica energetică a blocului. El a promis să introducă o „foaie de parcurs” în primul trimestru al anului 2025 pentru a elimina treptat dependența de Rusia. Conform documentelor prezentate înainte de audierea sa de confirmare și consultate de POLITICO, aceasta ar putea include atât GNL, cât și combustibil nuclear.
Vechi sancțiuni, din nou în vigoare
Noile restricții ale UE privind reexportul de GNL rusesc, adoptate în cadrul unui pachet de sancțiuni anterior, vor intra, de asemenea, în vigoare în primele luni ale anului viitor. Aceasta înseamnă că țările UE vor fi obligate să blocheze revânzarea gazelor naturale care trec prin porturile lor. Acest lucru va crea o problemă logistică pentru flota de petroliere a Moscovei. Belgia și Franța sunt două dintre principalele centre ale acestui comerț. Ele și-au declarat deja intenția de a pune în aplicare noile norme.
Ministrul belgian al energiei, Tinne Van der Straeten, a declarat că blocul are nevoie de un accent reînnoit pe „transparență”. „Trebuie să fim capabili să urmărim moleculele. În cele din urmă, există și obiectivul comun de a renunța la combustibilii ruși. Dacă doriți ca foaia de parcurs să elimine complet combustibilii ruși, trebuie să știți încotro se îndreaptă”.
Lupta pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și opoziția Ungariei
Cu toate acestea, potrivit Mariei Shagina, expertă în sancțiuni împotriva Rusiei la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, deși președinția poloneză oferă o „bună oportunitate” de a înăspri restricțiile existente, „dincolo de LNG, au mai rămas puține sancțiuni importante”.
„Principala problemă a regimului actual de sancțiuni împotriva Rusiei este că îi lipsește un final. Sancțiunile sunt impuse într-o manieră reactivă și progresivă atunci când Rusia depășește o altă linie roșie”, a spus aceasta.
Orice revizuire generală a relațiilor comerciale ale UE cu Moscova se va confrunta cu un obstacol major. Ungaria a promis să se opună oricărei noi presiuni asupra energiei ruse, în special sancțiunilor asupra sectorului nuclear civil. Budapesta a încheiat un acord cu Rosatom, compania rusă de stat din domeniul energiei atomice, pentru extinderea centralei nucleare Paks. Se va stabili astfel o relație de decenii cu Kremlinul.
„Nu vom permite punerea în aplicare a planului de a include energia nucleară în sancțiuni”, a declarat Orbán anul trecut Atunci, a fost evocată pentru prima dată perspectiva unor noi restricții. „Acest lucru iese din discuție”.
O posibilă soluție ar fi blocarea noilor proiecte comune cu Rosatom. Se va forța o îndepărtare pe termen lung de industria nucleară a Rusiei. La începutul acestei luni, doi diplomați la curent cu discuțiile de culise care au loc înaintea președinției poloneze au declarat pentru POLITICO că compromisul a fost văzut ca o modalitate de a strânge lațul fără a se confrunta cu un veto din partea Ungariei.
„Rusia își unește eforturile pentru a deveni o parte indispensabilă și în sectorul nuclear, așa cum a făcut-o înainte cu petrolul și gazele”, a declarat un trimis. Cu toate acestea, chiar și aceste restricții lejere s-ar putea confrunta cu opoziția Ungariei.
Gambit pentru gaz
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă creează, de asemenea, noi provocări și oportunități pentru polonezi. Trump a promis să negocieze un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a promis, de asemenea, să stimuleze exporturile americane de GNL către Europa, cu „drill, baby, drill” ca un strigăt de campanie.
Într-o mișcare menită să evite un război comercial cu Washingtonul, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că UE ar putea apela la administrația Trump pentru a o ajuta să pună capăt dependenței sale de Moscova pentru gaz.
„De ce să nu-l înlocuim cu GNL american, care este mai ieftin pentru noi și ne reduce prețurile la energie? Este ceva ce putem discuta, de asemenea [în ceea ce privește] deficitul nostru comercial”, a spus ea la un summit la Budapesta luna trecută.
Nu au fost propuse niciodată restricții specifice privind importurile de GNL pentru uz intern. Chiar și așa, Ungaria le-ar respinge imediat prin veto. Creșterea extracției de gaz din Statele Unite ar putea crea un stimulent bazat pe piață pentru a pune capăt achizițiilor de la Moscova.
Pentru președintele rus Vladimir Putin aceasta ar putea fi o veste proastă.
