S-au deschis urnele de vot în alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia, care ar putea pune capăt celor 20 de ani de domnie ai președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Cursa de duminică reprezintă cea mai mare provocare de până acum pentru liderul turc. El se confruntă cu probleme economice și cu criticile potrivit cărora impactul cutremurului devastator din 6 februarie a fost agravat de controalele laxe în construcții și de un efort de salvare dezastruos.
Îl va detrona coaliția pe Erdogan?
Principalul său adversar este liderul CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, care reprezintă o coaliție electorală formată din șase partide de opoziție. Pentru prima dată, opoziția facțioasă din Turcia s-a unit în jurul unui singur candidat.
Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină peste 50% din voturi duminică seara. În caz contrar, Turcia se va îndrepta spre un al doilea tur de scrutin la 28 mai.
Kılıçdaroğlu, un fost birocrat în vârstă de 74 de ani, cu maniere blânde, a promis să repare economia falimentară a Turciei și să restabilească instituțiile democratice compromise de o alunecare spre autoritarism în timpul mandatului lui Erdogan.
Recep Tayyip Erdogan a lăudat virtuțile îndelungatei sale guvernări, făcând campanie electorală pe o platformă de stabilitate, politică externă independentă și continuând să consolideze industria de apărare a Turciei. Recent, el a majorat salariile angajaților guvernamentali cu 45% și a redus vârsta de pensionare. În ultimii doi ani, moneda turcă s-a prăbușit, iar prețurile au crescut vertiginos, provocând o criză a costului vieții care a afectat baza de susținere conservatoare a lui Erdogan, care aparține clasei muncitoare.
Va mai fi la fel politica după cutremurele dezastruoase din 2023?
Când un cutremur violent la 6 februarie a făcut prăpăd în mari părți din sud-estul Turciei, Erdogan s-a luptat cu replici politice. Criticii săi l-au pedepsit pentru un efort de salvare eșuat și pentru controalele laxe în domeniul construcțiilor pe care partidul său de guvernământ, Justiție și Dezvoltare (AK), le-a prezidat timp de două decenii. În săptămânile de după cutremur, guvernul a adunat zeci de antreprenori, inspectori de construcții și manageri de proiect pentru încălcarea normelor de construcție. Criticii au respins mișcarea ca pe un țap ispășitor.
De asemenea, guvernul și-a cerut scuze pentru „greșelile” care au fost făcute imediat după dezastru. Cutremurul a făcut peste 51.000 de victime în Turcia și în țara vecină, Siria. Mii de persoane sunt încă date dispărute, iar morminte nemarcate împânzesc zona rurală din sud-estul Turciei.
Joi, Kılıçdaroğlu a fost impulsionat și mai mult de retragerea târzie din cursă a unui candidat minor, Muharrem Ince. Ince avea cifre scăzute în sondaje, dar unele figuri ale opoziției se temeau că acesta ar putea diviza votul anti-Erdogan.
Turcia organizează alegeri o dată la cinci ani. Peste 1,8 milioane de alegători care locuiesc în străinătate au votat deja la 17 aprilie, a relatat miercuri ziarul turc Daily Sabah, citându-l pe ministrul adjunct de externe al țării. Peste 65 de milioane de turci au drept de vot.
Șeful Consiliului Electoral Suprem (YSK), Ahmet Yener, a declarat luna trecută că se așteaptă ca cel puțin 1 milion de alegători din zonele afectate de cutremur să nu voteze în acest an, pe fondul deplasărilor, conform cnn.com.
