Punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare din multe țări ale Uniunii Europene au deja întârzieri semnificative. Depășirile înregistrate pun sub semnul întrebării capacitatea de a absorbi resursele uriașe ale Fondului de redresare și de reziliență ale UE până în 2026, așa cum prevede regulamentul acestuia. Ca urmare, mai multe țări exercită presiuni pentru o prelungire a termenului de plată, dintre acestea se remarcă România și Portugalia.
România și Portugalia sunt statele membre care exercită cele mai multe presiuni pentru a obține o prelungire a termenului limită de absorbție a fondurilor alocate prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), conform publicației elene Imerisia, citată de Rador. Motivul pentrul care este soliciată prelungirea dincolo de 2026 îl reprezintă faptul că ambele țări au absorbit până al finalul anului trecut prea puțini bani raportat la valoarea cotei alocate.
Conform sursei citate, România a raportat recent că a plătit efectiv către beneficiarii finali (firme, instituții de stat și ONG-uri) doar 499 milioane de euro, din cele 6,35 miliarde euro accesate, deși România are alocate prin PNRR 29,18 miliarde euro.
Potrivit analizei realizate de jurnaliștii greci, solicitările celor două țări vor fi susținute de Spania, dar și de alte țări din estul Europei. Suportul Spaniei este extrem de important, în contextul în care această țară va prelua președinția UE în a doua jumătate a anului 2023.
Prelungirea PNRR se va acorda abia în 2025
Bruxellesul nu va lua o decizie rapidă în acest sens. Cel mai probabil, se va amâna cât mai mult posibil acordarea unei prelungiri. Tergiversarea va avea ca rol exercitarea unor presiuni asupra țărilor pentru a accelera implementarea planurilor naționale într-o măsură cât mai mare și crește absorbția fondurilor alocate.
Cel mai probabil, o discuție serioasă pe acest subiect va fi inițiată în 2024 și se va încheie în 2025, cu un an înainte de ermenul limită. La acel moment vor fi disponibile date clare dacă statele membre vor putea respecta cu adevărat calendarul de implementare în forma sa inițială.
Prelungirea perioadei de implementare va duce la redeschiderea dezbaterii privind resursele UE, pentru care este nevoie de unanimitate, „ceea ce este aproape de neconceput”, a declarat un reprezentant al Ministerului pentru Afaceri Europene din Cehia, citat de g4media.ro.
Motivul: extinderea finanțării după 2026, deoarece ar necesita aprobarea tuturor statelor membre, inclusiv Polonia și Ungaria, care au relații tensionate cu Comisia Europeană și vor încerca să-șicondiționeze sprijinul de obținerea unor concesii.
De unde apar întârzierile în absorbția fondurilor
Potrivit unei analize citate de publicația elenă, oficiali din patru țări UE cosnideră că principala cauză a întârzierii absorbției fondurilor PNRR se datorează creșterii prețurilor la materiile prime și problemelor din lanțurile de aprovizionare.
Problemele întâmpinate de statele membre în absorbția celui mai mare pachet de ajutor din istoria UE, cu o valoare de peste 724 de miliarde de euro, este confirmată de faptul că, până în prezent, doar 20% dintre proiectele preconizate au fost angajate. Cu 50% mai puține decât ceea ce prevedea regulamentului Fondului de Redresare, respectiv atingerea unui nivel de 70% până la sfârșitul anului trecut, restul de 30% urmând să fie angajat în 2023.
Cea de a doua țară dată ca exemplu de ziariștii greci, Portugalia, a atras doar 1,4 miliarde de euro – ceea ce corespune unui procent de 8,5% din totalul resurselor disponibile din Fondul de Redresare. Un oficial portughez a declarat recent că în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană pentru reevaluarea va fi abordată și o „evaluare a perioadei de implementare”.
