Ce era odată considerat a fi un proiect fantezist a început să capete contur. Este vorba de un proiect submarin derulat în bazinul din Marea Neagră și care ar urma să conecteze Bucureștiul de Tbilisi, proiect la care va participa și Budapesta.
Compania JSC Georgian State Electrsystem (GSE), operatorul energetic național al Georgiei alături de Transelectrica din România au pus bazele unui proiect sau mai bine spus, unui studiu de fezabilitate parte a programului prin care Georgia și România vor comunica cu ajutorul unui cablu sumbarin, potrivit celor de la Profit.ro
Georgia și România vor colabora în domeniul comunicațiilor
Altminteri, finanțarea Georgiei a venit din partea Băncii Mondiale, care delegat o firmă italiană CESI, SpA, firmă care și-a făcut temele și a livrat guvernului de la Tbilisi un prim raport premliminar.
Licitația în urma căruia concernul italian a primit acceptul pentru demararea studiului de fezabilitate s-a produs la nivel internațional.
Conform celor de la Profit.ro, citați de economica.net, GSE cooperează activ cu Transelectrica iar Ministerul Economiei și Dezvoltării Sustenabile din Georgia se află consultații periodice asupra proiectului cu instituțiile relevante de la București, Erevan și Baku. Din nou conform spuselor celor de la profit.ro, finanțarea totală a proiectului s-ar ridica la suma colosală de 2 miliarde de euro, punctul terminus al proiectului ar trebui să fie undeva în 2030.
O lungime de 1,195 de kilometri dintre care 1100 pe sub apă ar urma să aibă cablul de înaltă tensiune dintre Georgia și România cu o capacitate de 1000MW scopul fiind acela de a asigura o conexiune digitală pentru comunicații.
Și Budapeste se arată interesată
Regimul lui Orban este interesat de acest proiect prin prisma faptului cpă își dorește să primească energie din sursele regenerabile ale Azerbaidjan-ului. Conform celor de la CEEnergyNews ” “Ungaria se va alătura unui proiect la scară largă de transport de energie electrică verde din Azerbaidjan către țară și pe piața europeană, a declarat miercuri, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, după o întrevedere cu ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov”.
În știrea citată se mai arată următoarele:
” “Azerbaidjanul are un potențial semnificativ neexploatat pentru energie regenerabilă, ceea ce ar putea face din țara din Caucaz un partener esențial pentru Europa în exportul de energie electrică generată din surse de energie verde”.
Oficialul ungur, Szijarto a mai adăugat faptul că:
” „Astăzi am convenit că Ungaria se va alătura acestui plan de anvergură, deoarece proiectul ar putea primi sprijin UE numai dacă se acordă participarea a cel puțin două state membre ale UE”, a subliniat ministrul ungar de externe. „Astfel, electricitatea verde poate fi transportată în țara noastră, și o putem folosi și transporta mai departe către piața europeană”, a adăugat diplomatul ungur.
Această idee a unui cablu submarin care să faca legătura între mai multe state din Bazinul Mării Negre nu este una tomai nouă, precedenetul proiect prevedea ca Turcia și România să comunice printr-un astfel de cablu maritim. Un prioect care s-a desfășurat sub guvernarea Năstasea din 2002.
Otrivit anului 2014 ministrul Enegiei Constantin Niță și omologul său turc Taner Yildiz au validat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul energiei și printr-un cablu submarin. În anii 2000 proeictul ar fi fost estimate la aproximativ 500 de milioane de euro.
