Infofinanciar > Info > România, republica serviciilor secrete. Cum arată proiectele de modificare a legilor securității naționale
Info

România, republica serviciilor secrete. Cum arată proiectele de modificare a legilor securității naționale

servicii-secrete-sursa-foto-unsplash.com
Sursă foto: unsplash.com

Cadrele militare din SIE și SRI pot fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv doar de procurori militari anume desemnați și perchezițiile în sediile SIE și SRI pot fi realizate doar cu mandate date de judecători anume desemnați și cu aprobarea președintelui României.

Conform G4Media, care a consultat proiectele legilor securității naționale aflate în dezbatere în cadrul coaliției de guvernare, acestea introduc noi condiții prin care ofițerii serviciilor de securitate pot fi urmăriți penal sau anchetați. Articolele care prevăd noile legi:

Art. 23. – (1) Cadrele militare din SIE desfăşoară activitatea în interesul statului român şi se află sub protecţia legii.

(2) Cadrele militare din SIE pot fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv numai de procurori militari anume desemnați și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului de Informații Externe și în prezența unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului

(6) Pentru efectuarea oricăror activități de urmărire penală, accesul organelor abilitate în sediile și obiectivele Serviciului de Informații Externe se realizează doar cu aprobarea președintelui Consiliului Suprem de Apărare a Ţării și informarea prealabilă a directorului SIE, în baza unor mandate emise de judecători anume desemnați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prevederile privind imunitatea ofițerilor SIE și SRI sunt întărite și de articolul 33 dintr-un al treilea proiect de lege, care privește activitățile de informații și contrainformații, aflat și el în dezbaterea coaliției de guvernare.

Art. 33. – „Pentru efectuarea oricăror activități de urmărire penală, accesul organelor abilitate în sediile și obiectivele autorităţilor/ structurilor prevăzute la art. 6 în care se gestionează informații secret de stat, se realizează doar cu aprobarea președintelui CSAT și informarea prealabilă a conducătorului instituţiei, în baza unor mandate emise de judecători din cadrul ÎCCJ.”

Alte prevederi importante din proiectele de lege aflate în dezbatere în cadrul partidelor care fac parte din coaliția de guvrnare:

  • elimină prevederea existentă acum ca directorul SRI să prezinte rapoarte de activitate în fața Parlamentului, ”anual sau când hotărăște Parlamentul”.
  • aproape toate domeniile de activitate intră în categoria potențialelor amenințări la securitatea națională. Extinderea listei oferă posibilitatea Serviciilor de Informații să realizeze interceptări, înregistrări și filaje  pe baza mandatelor pe siguranță națională obținute de la un judecător.
  • oferă din nou posibilitatea serviciilor secrete să utilizeze informațiile obținute pe baza mandatelor de siguranță națională drept mijloace de probă în dosarele penale.
  • dispare prevederea legată de eliberarea din funcție de către Parlament, titularul acțiunii fiind președintele țării. De unde rezultă că este suficient ca propunerea președintelui să fie trimisă Parlamentului, avizată de comisia specială iar condiția de demitere este astfel îndeplinită.
  • SRI va putea desfășura operațiuni în străinătate, cu consultarea SIE și SIE va putea desfășura operațiuni pe teritoriul României în cooperare cu SRI.
  • Persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operațiunilor sale.
  • Serviciul Român de Informații este autorizat să folosească identităţi, documente, indicative, bunuri mobile şi imobile, de acoperire în îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar în cel mai scurt timp vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.