Pe agenda discuțiilor pentru întâlnirea liderilor europeni din aceste zile se află derularea implementării proiectelor majore de infrastructură, unde este implicată și România.
Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial. Aceasta reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră. Anume, Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE. Asta prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.
Până în prezent, au avut loc șase Summit-uri ale Inițiativei celor trei Mări. La Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017, la București în 2018. În Brdo în 2019, la Tallinn în 202 și la Sofia în 2021. Letonia în 2022.
Liderii țărilor din Europa Centrală și de Est discută în aceste zile la București proiectele comune de dezvoltare economică din cadrul Inițiativei celor 3 Mări. Două dintre acestea fiind de importanță majoră pentru România, anume Via Carpatia. Aceasta este o autostradă gigantică ce ar urma să unească portul Klaipeda din Lituania de Thessaloniki în Grecia. Precum și Rail-2-Sea, o cale ferată modernizată care să transporte rapid mărfurile între portul Gdansk (Polonia) și Constanța (România).
Domeniul energetic în România
În domeniul energetic, el mai important proiect este BRUA. Acesta vizează:
dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport al Gazelor de-a lungul coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA Faza 1 și 2);
îmbunătățirea coridorului bidirecțional de transport gaze Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA Faza 3);
dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului de Transport al Gazelor de Sud pentru preluarea gazelor de pe malul Mării Negre (Marea Neagră-Podisor);
În august 2021, Transgaz România a anunțat încheierea primei faze a proiectul gazoductului BRUA. În iunie 2023, Transgaz anunța semnarea ordinului de începere a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla – Podișor. Întreg proiectul este clasificat ca înregistrând progrese semnificative.
Proiectul Rail-2-Sea, care va lega Gdansk de Constanța pe calea ferată. Chiar dacă I3M notează că s-au făcut progrese substanțiale, România trebuie să modernizeze tronsoane mari de cale ferată în anii care urmează. Ramura de Nord A pornește de la Episcopia Bihor, de la granița cu Ungaria, și continuă pe traseul Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Teiuș – Coșlariu – Brașov – Predeal – Ploiești – București – Fetești – Constanța. Lucrări de reabilitare/ modernizare/ electrificare sunt necesare pe tronsoanele Episcopia Bihor – Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Teiuș – Coșlariu și Brașov – Predeal, scrie Fanatik.
Ramura de Nord B este cea mai avansată. Pe traseul Arad – Simeria – Coșlariu, unde nu mai sunt necesare lucrări suplimentare în momentul de față. În schimb, Ramura de Nord C (Valea lui Mihai – Oradea – Cluj Napoca – Dej – Beclean – Ilva Mică – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului – Suceava – Pașcani – Bacău – Focșani – Buzău – Fetești – Constanța) necesită lucrări de modernizare aproape de întregul traseu, de la Valea lui Mihai la Fetești.
