Fondul Monetar Internațional i-a dat vești economice îmbucurătoare lui Vladimir Putin. Președintele rus ar trebui acum să prezinte cazul propriului său guvern, care nu împărtășește optimismul FMI. Organismul internațional a estimat recent că Rusia va evita o recesiune în 2023 și se va extinde cu 0,3%, după ce în 2022 s-a contractat cu 2,2%. Acest lucru echivalează cu o cvasi-stagnare, dar pare totuși prea pozitiv, arată editorialistul Pierre Briancon într-o opinie pentru Reuters.
La prima vedere, cea mai recentă prognoză a Fondului Monetar Internațional este un motiv de speranță pentru o economie lovită de costul invaziei sale în Ucraina și de sancțiunile asociate. Și chiar dacă perspectivele economice globale nu par atât de dezastruoase ca acum câteva luni, revizuirea rusă este semnificativă. În octombrie, FMI vedea PIB-ul țării în scădere cu 2,3% în acest an.
FMI nu a detaliat ipotezele optimismului pro-rus
FMI nu a detaliat ipotezele care stau la baza perspectivelor optimiste ale Rusiei. Economiștii ruși, chestionați în această lună de banca centrală a țării, se așteaptă în continuare la o scădere a PIB-ului cu 1,5% în acest an. Iar Ministerul Economiei preconizează în continuare că producția se va contracta cu 0,8%, potrivit publicației independente ruse The Bell.
Cheia optimismului FMI poate fi reprezentată de ipotezele sale cu privire la prețul petrolului și la efectul interdicțiilor și plafoanelor de preț impuse recent de Uniunea Europeană și de grupul G7 al țărilor industrializate. Măsurile nu vor afecta „semnificativ” exporturile de petrol ale Rusiei, susține Fondul. Aceasta este o chestiune intens dezbătută în rândul economiștilor, deoarece prețurile petrolului rămân sub plafonul stabilit de G7, arată editorialistul în Reuters.
Evoluția prețurilor petrolului va decide soarta Moscovei
Multe vor depinde de evoluția prețurilor petrolului în acest an. Exporturile de petrol și gaze naturale au reprezentat aproximativ 15% din PIB-ul Rusiei în 2021, iar taxele aferente finanțează peste 40% din bugetul guvernului. Urals , țițeiul rusesc, se tranzacționează la aproximativ 56 de dolari pe baril. Discountul față de referința Brent este acum de 33%, față de 7% înainte de război. Acesta este un semn că sancțiunile au avut un oarecare impact. De asemenea, pune și mai mult la îndoială optimismul FMI.
În octombrie, banca centrală a Rusiei a prezis că economia internă se va contracta cu 1,5% până la 4% în acest an. Aceasta a presupus un preț de 70 de dolari pe baril pentru Urali – aceeași cifră pe care guvernul a folosit-o pentru planificarea sa bugetară. Patru luni mai târziu, economia mondială are perspective mai bune, iar Rusia ar putea fi mai rezistentă decât se aștepta. Dar numai o revenire serioasă a prețului petrolului, improbabilă în contextul „creșterii sub așteptări” a economiei mondiale – pentru a cita FMI – ar putea justifica privirea Rusiei cu ochelari roz.
Pierre Briancon este un editorialist Reuters Breakingviews, iar opiniile exprimate îi aparțin, mai arată Reuters.
